Cele mai apropiate case se află la o distanță de 500 de metri de fostul mal al lacului. Bazinul carstic se află în apropiere de fisura Pivovarski, care s-a format în zonă în anul 1959, când a avut loc o masivă alunecare de teren.
"Ghipsul se dezalcalinizează foarte activ, apar caverne și hăuri, apoi în ele se formează lacuri. Asemenea formațiuni carstice au nevoie de monitorizare, mai ales dacă e vorba de zone rezidențiale", a explicat Olga Kadebskaia, șeful laboratorului de montanologie al secției Academiei de Științe din Ural.
Lacurile carstice se scurg în abisuri o dată la 10-15 ani. La fund se formează o gaură, prin care pornește evacuarea apei. Peste o anumită perioadă, locul scurgerii este astupat de mâl și lut, după care fosa se umple din nou cu apă. Iată de ce peste o anumită perioadă lacul ar putea să reapară.