Sistemul de pensii trece printr-un proces de reforme. Ce schimbări vor aduce aceste modificări pe termen lung, cât de probabilă este apariţia unor probleme în asigurarea pensiilor în viitor — aceste şi alte chestiuni au fost abordate de reporterul Sputnik în cadrul dialogului cu președintele Asociației de Actuariat din Republica Moldova, Oleg Verejan.
Cristina Bumbu-Dănuță, pentru Sputnik Moldova
Ce părere aveți despre actualul sistem public de pensii din Republica Moldova?
Sistemul public de pensii din Moldova se confruntă cu mai multe probleme. Nu în zadar autoritățile au efectuat modificări la sistemul public de pensii pentru a diminua deficitul care există la bugetul asigurărilor sociale. Guvernul caută în continuare soluții pentru majorarea pensiilor. Din păcate, nu cred că s-au făcut estimări pe termen lung. Dar noi ar trebui să facem estimări pe termen lung atunci când vorbim de pensii, așa ca fiecare generație să fie sigură că va primi pensia pe care azi putem să o estimăm în contextul contribuțiilor noastre actuale. Sistemul nostru de pensii nu asigură această certitudine, din cauză că legislația din domeniu este modificată permanent.
Credeți că decizia autorităților de a majora vârsta de pensionare a fost una inspirată, corectă?
Decizia a fost luată pe fundalul identificării soluțiilor de diminuare a deficitului. Analizele demonstrează că a fost o măsură prea bruscă. În plus, vârsta de pensionare este foarte aproape de speranța de viață, cel puțin în cazul bărbaților. Nu este cea mai bună soluție. Guvernul a intervenit prin identificare soluțiilor imediate și cele mai simple, dar cea mai bună soluție nu este de a diminua cheltuielile, ci de identificare a veniturilor.
Unii experți au declarat în presă că cei născuți după 1970 ar putea să nu mai primească pensie. Cum comentați aceste afirmaţii?
Nu putem fi proroci, dar putem spune că deficitul bugetului asigurărilor sociale va crește enorm, astfel că există riscul că vor fi probleme mari în asigurarea pensiilor. Evident că statul va identifica diferite opțiuni pentru a asigura pensiile. În cazul în care bugetul asigurărilor sociale nu va avea resurse, autoritățile vor apela la alte mijloace, fie din bugetul de stat, fie din împrumuturi externe.
Care este diferența dintre sistemul public de pensii și cel privat?
Sistemul public de pensii se bazează pe principiul solidarității. Asta înseamnă că toți cei care desfășoară o muncă remunerată contribuie la fondurile de pensii, iar aceste sume de bani care se acumulează imediat sunt distribuite către pensionarii curenți. Noi, plătitorii de contribuții, nu avem un cont personal unde să se adune aceste contribuții, astfel încât să le putem utiliza la vârsta de pensionare. În sistemul privat de pensii, pentru fiecare contribuabil este deschis un cont individual și toate contribuțiile se adună acolo, este la fel ca un depozit bancar. Pe lângă aceasta, banii acumulați în aceste conturi pot fi și moșteniți, ceea ce nu se întâmplă în sistemul public de pensii, cu excepția acelor sume modice, ca pensii de urmaș.
De ce actualmente moldovenii nu au oportunitatea de a alege intre sistemul public de pensii și unul privat? Există lacune în legislație?
Noi nu avem o legislație care ar pune pe rol funcționarea corectă a unui sistem mixt de pensii (public și privat). Legea din 1999 cu privire la fondurile nestatale de pensii este depășită de timp. Evident că această lege trebuie abrogată și emisă o nouă lege.
Din câte cunoaștem, a existat un proiect de lege care a fost votat de Parlament în prima lectură.
Da, a existat un proiect de lege cu privire la alternativele la sistemul public de pensii. Acest proiect a fost aprobat de Guvern, a trecut de prima lectură în Parlament, însă ulterior a fost întors la Guvern. A fost returnat din cauză că Legislativul a considerat că nu este oportun la moment să fie promovat un astfel de proiect de lege. Probabil, a fost o înțelegere greșită a acestui proiect de lege. El venea ca o alternativă facultativă la sistemul public de pensii și nu una obligatorie așa cum se întâmplă în sistemele europene de pensii. Acest proiect de lege nu era altceva decât o platforma facultativă. Adică, fiecare persoană, dacă își dorea să-și creeze o pensie facultativă, ar fi putut s-o facă prin intermediul unui administrator de pensii private, sau a unui fond de pensii private, astfel asigurându-și încă o pensie pe lângă cea pe care i-o oferă statul.
Aveți un mesaj pentru cei care azi ne guvernează, legat de modul în care putem îmbunătăți sistemul de pensii din Moldova?
Trebuie identificate imediat soluții alternative pentru sistemul actual de pensii din Moldova, din cauză că în formatul respectiv sistemul de pensii nu va fi viabil pe termen lung. Aceste alternative trebuie să asigure condiții bune de joc pentru toate categoriile de contribuabili, ori azi sistemul public de pensii nu asigură condiții egale, deoarece cel care contribuie azi foarte mult va primi o pensie aproape ca valoare de cea a persoanei care a contribuit puțin. Statul trebuie să facă estimările de rigoare și să observe că sustenabilitatea sistemului public de pensii nu este pe termen lung. Ar fi bine să se inspire din experiența altor țări care au implementat sisteme alternative de pensii. Fondurile private de pensii sunt nu doar o alternativă pentru sistemul public de pensii, ci și un investitor foarte mare pe piețele de capital, ori în întreaga lume ele dețin în jur 20% din PIB-ul țărilor. Aceasta ne demonstrează că în Republica Moldova s-ar fi acumulat active de aproximativ 40 de miliarde de lei, dacă atunci, în 2008, ar fi fost implementate fondurile alternative de pensii.
Vă mulțumesc.
