CHIȘINĂU, 6 oct — Sputnik. În luna martie curent, Comisia pentru controlul dosarelor INTERPOL a putut să-și adopte noi norme de funcționare și să pună în aplicare pe deplin acest nou cadru juridic, a remarcat Vitalie Pîrlog, subliniind că aceste noi reguli au fost elaborate astfel încât Comisia să poată fi operațională destul de rapid.
Astfel, datorită reformelor importante adoptate de Adunarea Generală în 2016, Comisia de control a dosarelor INTERPOL este acum alcătuită din Camera de control și consiliere și Camera de cereri. Prima verifică și deliberează, în special, tot ce este legat de acordurile de cooperare și proiectele INTERPOL care implică prelucrarea datelor cu caracter personal. Cea de a doua este responsabilă de examinarea cererilor și a reclamațiilor cu privire la acestea date, stocate în fișierele INTERPOL.
Întrucât Comisia are acum competența de a adopta decizii obligatorii pentru INTERPOL, o atenție deosebită a fost acordată consultării sistematice a persoanelor care se adresează acestei organizații, a Birourilor Centrele Naționale (BCN) și Secretariatului General. În continuare, pentru a putea exercita controalele necesare și pentru a putea răspunde la argumentele reclamanților, Comisia trebuie să dispună de elemente de răspuns precise și cuprinzătoare, pe care urmează să le furnizeze BCN-urile. Asta nu înseamnă că Birourile Centrale Naționale transmit dosarul complet al unei sau altei investigații, ci doar îi oferă Comisiei un răspuns analitic precis și succint la întrebările adresate.
Vitalie Pîrlog a menționat în acest context că unele BCN-uri întâmpină dificultăți la acumularea datelor solicitate și uneori traduc aceste informații. În afară de aceasta, există termene procedurale pe care le stabilește statutul organizației. Comisia este conștientă de aceste particularități și îndeamnă ca ele să fie luate în considerare în vederea asigurării unei gestionări adecvate a cererilor.
În context, Pîrlog a ținut să sublinieze în mod special și faptul că Comisia pe care o conduce este conștientă de riscurile ca unele persoane să facă abuz de statutele de protecție. În acest context, el a accentuat miza pe cooperarea polițienească internațională, referindu-se și la consecințele juridice ale principiului „non-refoulement".
Un alt aspect problematic, cu care se poate confrunta Comisia, sunt cazurile legate de refugiați: principiul „nereturnării" refugiaților și solicitanților de azil în țara lor de origine este un principiu obișnuit al dreptului internațional, el fiind esențial și pentru INTERPOL. Drept consecință, prelucrarea datelor referitoare la acești indivizi, care se conțin în dosarele INTERPOL, în vederea arestării acestora în țara lor de origine, nu poate fi autorizată deoarece scopul arestării internaționale în vederea extrădării nu poate fi atins. Astfel, atunci când o persoană obține statut de refugiat, aceasta se află din acel moment sub protecție internațională și Comisia elimină automat datele despre ea din sistemul de date al INTERPOL.
Potrivit lui Vitalie Pîrlog, reformele importante adoptate de INTERPOL, care vizează întreaga organizație și în particular Comisia de control a dosarelor, sunt respectate în mod deosebit de către toți partenerii și sunt urmărite de opinia publică și de o serie de organizații internaționale. El a încurajat Adunarea Generală și Secretariatul General al INTERPOL să susțină în continuare reformele menite să îmbunătățească activitatea organizației.
Toate informațiile despre activitatea timp de un an a Comisiei se conțin în raportul acesteia.
