Societate
Fiți alături de Sputnik Moldova pentru a afla primii informații care vizează sfera socială

20 august - ziua creștinării Ungariei de către regele Stefan I

© Fotolia / TiborФлаг периода событий 1956 года на фоне Парламента Венгрии в Будапеште
Флаг периода событий 1956 года на фоне Парламента Венгрии в Будапеште - Sputnik Moldova
Abonare
La 20 august, de sărbătoarea națională a Ungariei, maghiarii celebrează ziua creștinării Ungariei de către regele Stefan I

CHIȘINĂU, 20 aug — Sputnik. În fiecare an pe data de 20 august, cetățenii Ungariei își sărbătoresc ziua întemeierii statului maghiar de către Sfântul Ștefan. Potrivit deciziei Parlamentului de la Budapesta, din anul 1991, aceasta a fost declarată Zi Națională.

În această zi este prăznuit Sfântul Rege Ștefan I, întemeietorul Regatului Ungariei. 20 august este data la care se amintește despre noua națiune maghiară. Regele Ștefan I al Ungariei s-a născut în anul 957 la Esztergom. El este considerat întemeietorul Regatului Ungariei. Este primul rege creștin al maghiarilor, membru al Casei Arpadiene.

Ziua de 20 august amintește de creștinarea poporului maghiar. În anul 1000 a apărut prima episcopie, asigurarea legilor prin care populația maghiară se va creștina după canoanele catolice, iar o dată cu noul stat Ungaria intră în rândul țărilor europene, evitând astfel dispariția de pe hartă asemenei popoarelor migratoare, precum au fost avarii sau pecenegii. Întregul proces de creștinare al populației a durat aproape un secol.

Politica internă și externă a lui Ștefan I

În una din primele sale legi, Ștefan I a pus accent pe întărirea creștinismului, apărarea bisericilor, asigurarea învățământului creștin, stoparea violențelor, asigurarea drepturilor proprietarilor de pământuri, apărarea văduvelor și orfanilor, condamnarea vrăjitoarelor.

O altă lege spune că la fiecare zece sate trebuie să apară o biserică, fiind obligatoriu prezența la slujbele de duminică. Se pedepseau printre altele acțiunile violente, aducerea de atingere proprietăților, nerespectării ordinii și perceperea de dobânzi.

Regele Ștefan a pus la punct apariția monedei naționale, apărând denarul de argint, și a introdus primele taxe. Capitală a fost stabilită la Székesfehervár. În timpul domniei sale a avut doi adversari puternici: pecenegii și germanii. Nomazii pecenegi se aflau în Transilvania, dar trupele de la Alba Iulia au reușit să îi reprime. Germanii au reprezentat un pericol mai mare, pentru că după moartea lui Henrik al II-lea (fratele soției lui Ștefan), relațiile cu Sfântul Imperiul Roman de Națiune German s-au deteriorat.

În anul 1029, trupele germane au atacat mai multe teritorii maghiare, iar aceștia, ca răspuns, au pătruns la rândul lor în Bavaria. În 1030, împăratul Konrad al II-lea a atacat Regatul Ungar, dar maghiarii i-au nimicit pe adversari, la Viena. A fost momentul în care Ștefan a demonstrat că țara sa este în stare să se apere de atacurile de afară.

Canonizarea

Regele Ștefan I a fost canonizat în anul 1083, iar de atunci se sărbătorește la reședința regală de la Székesfehervár ziua de 20 august. Națiunea maghiară l-a sărbătorit pe regele Ștefan și după mutarea capitalei la Buda, iar apoi Budapesta, în 1873.

Fluxul de știri
0