CHIȘINĂU, 10 oct – Sputnik. Luni, societatea civilă a supus dezbaterilor un proiect de lege elaborat de Guvern, supranumit Legea ”Big Brother” (Fratele mai mare). Autorii proiectului consideră că statul ar trebui să aibă mai multe mecanisme legale privind combaterea crimelor informaționale. Dacă va fi adoptat de către Parlament în actuala versiune, autoritățile vor căpăta drepturi lărgite pentru a supraveghea comunicațiile electronice.
Solicitat de Sputnik Moldova, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, a declarat că actualul proiect de lege este unul periculos și necesită îmbunătățiri.
”Nu cred că proiectul va fi adoptat până la avizul Comisiei de la Veneția (așteptat la sfârșitul anului). Documentul ar putea fi adoptat într-o forma mai puțin intruzivă. Sunt multe prevederi periculoase”, a declarat Gribincea.
Specialistul a mai afirmat că viața privată a utilizatorilor de internet din țara noastră va ”depinde în mare măsură de varianta finală adoptată. Legea, în versiunea actuală, în mod clar nu rezistă criticilor”.
Totodată, directorul asociației pentru Tehnologie și Internet din România, Bogdan Manolea, prezent la dezbateri, a specificat că legile nu trebuie să afecteze drepturile fundamentale ale cetățenilor.
”Trebuie să se aibă în vedere implementarea corectă a prevederilor legale, în conformitate cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului ”, a declarat Manolea.
În România, proiectul legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice a generat dezbateri aprinse. Au fost promovate mai multe variante ale așa-numitei ”Legi Big Brother”, acestea fiind însă respinse de Curtea Constituțională pe motiv că încalcă drepturile şi libertățile individului.
Abia în anul 2015 legea a fost adoptată și ulterior promulgată de către președintele României, Claus Iohanis.
Precizăm că Republica Moldova a ratificat Convenția pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal în anul 1999. Proiectul de lege a fost înregistrat în Parlament la data de 13 aprilie 2016.
Anterior, mai multe asociații neguvernamentale au înaintat un apel public la adresa președintelui Legislativului, prin care se arătau îngrijorați de consecințele negative asupra drepturilor omului care ar putea interveni în cazul adoptării proiectului.
