CHIŞINĂU, 4 oct – Sputnik. Trei nave sub pavilionul Republicii Moldova au fost folosite de traficanții de ființe umane pentru a transporta peste 2 mii de refugiați din Orient în Uniunea Europeană.
Un raport comun al Europol-Interpol relevă că contrabandiștii de ființe umane câştigă anual între cinci şi șase miliarde de dolari. Capii grupărilor criminale care operează în Marea Mediterană sunt, de regulă, cetăţeni ai Siriei şi Turciei. Pentru a transporta „clienţii” în UE, ei folosesc nave cargo vechi, care aparţin companiilor înregistrate în paradisurile fiscale, ceea ce face practic imposibilă identificarea proprietarilor reali.
Potrivit unei investigaţii anticoruptie.md, în ultimii şase ani „drapelul” moldovenesc a fost deseori folosit de afaceriști din străinătate care doreau să se debaraseze de navele vechi. Astfel, 82 de nave au fost înregistrate sub pavilionul Republicii Moldova, ca în scurt timp să fie dezmembrate în Turcia, India sau Bangladesh. Proprietarii navelor preferă să-şi înregistreze navele sub pavilionul Republicii Moldova înainte de a le vinde la fier vechi pentru a ocoli reglementările stricte ale UE sau ale ţării de origine şi pentru a plăti taxe mai mici.
În 2007, Guvernul a adoptat o hotărâre cu privire la aprobarea Regulilor de înregistrare a navelor maritime în Republica Moldova. Instituţia Publică „Căpitănia portului Giurgiuleşti” – organul de stat de înregistrare a navelor maritime – a dat imediat startul procesului de înregistrare a unităţilor plutitoare maritime.
Republica Moldova a stabilit reguli facile: taxe mici pentru înregistrare, reînnoire a înregistrării sau radiere şi perioada scurtă de perfectare a documentelor. Un alt atu – Republica Moldova nu impune restricţii de vârstă la înregistrarea navelor. În scurt timp, „drapelul” Republicii Moldova a devenit foarte popular în rândul afaceriştilor. La 17 august, în Registrul de Stat al Navelor al Republicii Moldova erau înregistrate 315 unităţi plutitoare, 109 fiind nave maritime.
Navele scoase din uz sunt considerate deşeuri periculoase din cauza substanţelor pe care le conţin. În UE, înainte de fi scoase din uz, corăbiile trebuie decontaminate sau pre-curăţate în aşa fel încât să nu mai fie considerate deşeuri periculoase.
În ultimii şase ani, potrivit rapoartelor organizaţiei franceze „Robin des Bois”, companii din Grecia, România, Marea Britanie, Bulgaria, dar şi din Ucraina, Rusia, Turcia, Israel au optat pentru „drapelul” Republicii Moldova, pentru ca în scurt timp să-şi trimită navele la moarte.
Căpitanul Portului Giurgiulești, Victor Andrușca, a declarat că legislația Republicii Moldova nu reglementează o procedură legală de stopare sau prevenire a practicii de schimbare a „drapelului” navei pentru ultimul voiaj. Totuși, Căpitănia a introdus la 1 ianuarie 2016 pe certificatul de pavilion inscripția „Acest certificat nu poate fi prezentat pentru dezmembrarea navei”. Măsura luată de autorități dă roade. În anul curent doar o navă sub pavilion moldovenesc a fost trimisă la fier vechi.
Din 2008 până în prezent, Republica Moldova este inclusă în „lista neagră” a Memorandumului de la Paris – organizaţie care stabileşte anual indexul de performanţă a statului-pavilion pentru sporirea siguranţei maritime, protecţiei mediului marin şi îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă şi de muncă la bordul navelor maritime.
Cel mai recent raport al organizaţiei, făcut public în iulie 2016, arată că în ultimii trei ani navele sub pavilionul Tanzaniei, Republicii Moldova, Saint Vincent şi Grenadines şi Togo au fost cel mai des reţinute în porturi pentru înlăturarea defecţiunilor. Din 73 de ţări incluse în top, Republica Moldova ocupă locul 72. Experţii organizaţiei au stabilit că „drapelul” moldovenesc are performanţe proaste, cu un grad ridicat de risc.
