Sâmbătă, 27 august, de Ziua Independenţei Republicii Moldova, ambasadorul James Pettit a declarat că "Moldova nu este România, Moldova își are propria sa istorie și propriile sale provocări. Alăturarea României de exemplu, ca o cale de a intra în UE sau pentru orice alt motiv, nu este o alegere practică și nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici în Moldova".
Ceea ce expun în acest editorial nu este ceea ce îmi doresc, ceea ce cred, ceea ce vreau sau ceea ce nu vreau să se întâmple; ceea ce expun acum este o tablă de şah a ipotezelor de lucru între marile puteri, cu România şi Republica Moldova la mijloc.
Unirea României cu Republica Moldova s-a ratat în 1990 — 1991. Atunci se putea face la iniţiativa României. Acum nu se va mai putea face niciodată. Sau dacă se va face, va fi consecinţa unui eveniment global de mare impact geopolitic. Adică România tot nu va avea nicio contribuţie. În prezent, unirea este un proiect mort, îngropat în primul rând de România din momentul în care s-a hotărât intrarea în NATO. România nu are politicieni de 26 de ani, ci doar paiaţe, inculţi şi şarlatani, interlopi şi aventurieri. Mai rău, România nu are o şcoală de ştiinţe politice şi nu are o şcoală de intelligence. Ca să faci carieră politică în România plecând de pe băncile SNSPA sau de pe băncile altui institut politic de doi lei, trebuie să fii de acord să intri în CIA sau să fii condus de alt serviciu străin. Aşa li se spune studenţilor în primul an de facultate. România nu există! România nu poate negocia nimic cu nimeni. În astfel de condiţii, România nu poate anticipa absolut nicio mutare mare la nivel global.
