CHIŞINĂU, 11 aug — Sputnik. Joseph E. Stiglitz, laureat al Nobelului pentru Economie şi profesor la Columbia University, se întreabă într-un articol pentru Project Syndicate, citat de Cotidianul, de ce devin tot mai mulţi cei care se opun globalizării, dacă liderii politici şi unii economişti au promis că aceasta va aduce bunăstarea pentru populaţie.
Economistul face trimitere la o carte a sa de acum 15 ani, întitulată „Globalizarea şi nemulţumirile ei" în care vorbea despre o împotrivire tot mai puternică a ţărilor în curs de dezvoltare la reformele impuse de globalizare.
Acum, menţionează Stiglitz, cei care se opun globalizării în pieţele emergente şi în ţările în curs de dezvoltare s-au unit cu zecile de milioane din ţările dezvoltate. El se întreabă de ce se întâmplă acest lucru şi cum poate fi blamat ceva despre care s-a spus că va aduce mult bine pentru toată lumea.
„Un răspuns pe care îl aud uneori din partea economiştilor neoliberali care au susţinut aceste politici este că oamenii o duc mai bine. Doar că nu ştiu. Nemulţumirea lor este o problemă pentru psihiatri, nu pentru economişti", notează laureatul Nobel pentru economie.
Acesta opinează însă că datele despre venituri arată că neoliberalii sunt cei care ar trebui supuşi unei terapii la psihiatru.
Potrivit economistului, liberul schimb uniformizează salariile muncitorilor necalificaţi din lume. Produsele importate din China — bunuri care necesită multă mână de lucru necalificată — reduc cererea pentru muncitori necalificaţi în Europa şi SUA.
Stiglitz face referire la un alt studiu, cartea lui Branko Milanovici "Inegalitatea Globală: o nouă abordare a Erei Globalizării", care vorbeşte despre marii câştigători şi marii perdanţi la capitolul venituri, din 1988 până în 2008. Astfel, printre câştigători sunt cei 1%, plutocraţii globali, dar şi clasa mijlocie din ţările în curs de dezvoltare. Printre perdanţi — cei care au câştigat puţin sau nimic — îi avem pe cei mai săraci, precum şi clasa mijlocie şi clasa muncitoare din ţările dezvoltate. În opinia autorului, globalizarea nu este singurul, dar este unul dintre motivele acestei stări de lucruri.
Economistul opinează că „regulile jocului trebuie schimbate din nou", impunându-se măsuri „care să îmblânzească globalizarea".
