Federația Rusă va fi nevoită să răspundă la amplasarea sistemului american antirachetă în România, a declarat președintele rus, Vladimir Putin, săptămâna trecută, în capitala Greciei, Atena, acolo unde a acut o întrevedere cu premierul grec, Alexis Tsipras.
Putin a spus că găzduirea elementelor sistemului antirachetă american în România este considerată o amenințare la adresa Moscovei, deoarece el poate fi reprofilat foarte uşor. Citez, „Cel mai rău este faptul că în acest sistem pot fi montate sisteme de atac, rachete ofensive, chiar în acest moment. Iar raza lor de acțiune este de 2.400 de kilometri. Să înlocuiești o rachetă cu alta nu constituie o problemă. Trebuie doar să schimbi software-ul. Și nimeni nu va observa acest lucru. Nici măcar românii", a declarat Putin la Atena, fiind citat de RIA Novosti.
Putin a menționat că, în această situație, Rusia va fi obligată să reacționeze corespunzător. Citez din nou: "Dacă ieri, în acele zone din România nu se știa ce înseamnă să fii în vizor, atunci astăzi suntem nevoiți să luăm anumite măsuri ca să garantăm securitatea. Repet, este vorba de acțiuni e răspuns. Nu vom face noi primul pas".
Președintele Federației ruse a declarat că și Polonia este în vizorul Moscovei, după ce acum două săptămâni a început construcția bazei antirachetă de la Redzikowo. Citez: "Este aceeași situație și cu Polonia. Vom aștepta până când Polonia va face anumite lucruri. Nu vom acționa până când nu vom vedea rachete în zonele vecine cu noi".
Putin afirmă că explicațiile pe care le dau aliații precum că au construit scutul de la Deveselu din România pentru a se apăra de eventualele amenințări venite din partea Iranului, sunt lipsite de sens. Citez: "Ei spun că acest proiect a fost necesar pentru a se apăra de un eventual atac al Iranului, însă acest lucru nu are nici un sens pentru că s-a ajuns la o înțelegere internațională privind încetarea programului nuclear al Teheranului. Rachetele care vor forma acest scut pot ajunge cu ușurință Rusia", a declarat Putin.
Așa deci, liderul de la Kremlin a afirmat că Federația Rusă va întreprinde acțiuni de răspuns la amplasarea sistemului antirachetă în România. Dar care vor fi acestea și pe cât de adecvate vor fi la acțiunile NATO? Această întrebare i-a adresat-o colegul meu Serghei Țurcanu expertului militar de la Mosacova, Igor Korotcenko, care este și redactorul-șef al revistei Naționalinaia Oborona. Iată ce răspuns a dar expertul rus:
"Amplasarea sistemului antirachetă american în România constituie un pericol real pentru Federația Rusă, în primul rând, pentru că pune în pericol funcționarea forțelor ei strategice nucleare. Iată de ce, bineînțeles, analizând toate consecințele amplasării sistemului antirachetă american în Europa, Federația Rusă va fi nevoită să reacționeze, fapt pe care l-a anunțat Vladimir Putin. Printre altele, el a atras atenția că, pe lângă potențialul antirachetă, sistemul antirachetă din România poate fi dotat și cu sisteme standard de lansare a rachetelor de ofensivă, în primul rând, a rachetelor americane de croaziera cu raza lunga Tomahawk, care pot fi dotate atât cu focoase nucleare, cât și cu focoase standard.
Ținând cont de aceste particularități, Putin a anunțat că vor urma posibilele acțiuni de răspuns ale Rusiei, deși nu a spus care anume vor fi acestea. Dacă e să privim la această situație cu ochii unui expert, aș putea să spun că amenințarea care vine de la sistemul antirachetă american din România poate fi parată prin câteva metode. În primul rând, ar fi oportun să fie amplasat în Crimeea un regiment de bombardiere TU 22 M3, care are capacitatea de a lovi cu rachete pe rază lungă de acțiune. În afară de aceasta, se impune dotarea Flotei Militare Ruse din Marea Neagră cu noi corăbii de luptă și submarine înzestrate cu complexele ofensive. Este vorba de rachetele din clasa Kalibr, care s-au recomandat excelent în cadrul acțiunilor militare recente din Siria.
În afară de aceasta, pot fi întreprinse și alte acțiuni pe care Cartierul General al Federației Ruse le va propune, considerându-le oportune pentru această situație, dar deciziile finale vor fi luate de comandatul suprem al Forțelor Armate ale Federației Ruse, președintele Vladimir Putin".
Corespondentul Sputnik Moldova a mai întrebat dacă, în această situație, putem afirma că are loc escaladarea tensiunilor în regiune și, în consecință, o nouă etapă a cursei înarmării, o repetare a situației din epoca sovietică? Sau situația este alta decât cea de atunci? Iată ce a răspuns expertului militar de la Moscova, Igor Korotcenko:
"Toate acțiunile NATO confirmă că acesta este un bloc militar agresiv care are drept scop să poarte un război împotriva Rusiei. De aceea, consolidarea infrastructurii militare a NATO spre hotarele Federației Ruse și apariția noilor obiective militare americane în Europa, a noilor baze militare, a aerodromurilor militare, toate acestea arată că NATO elaborează scenariul unui mare război. În această situație, Rusia va fi obligată să reacționeze, acesta este avertismentul președintelui rus. Nu știm dacă e vorba despre o nouă cursă a înarmării sau nu… Noi constatăm încă odată că NATO este un instrument de război și bineînțeles că Rusia nu-i va permite nimănui niciodată să repete scenariu din 22 iunie 1941. Iată de ce acțiunile de răspuns ale Rusiei la activizarea acțiunilor NATO, la apariția sistemului american antirachetă în România, după care și în Polonia, vor urma în mod obligatoriu. Aceste obiective vor deveni ținte ale loviturilor rusești în cazul declanșării operațiunilor militare".
Corespondentul Sputnik Moldova l-a întrebat pe expertul militar rus Igor Korotcenko ce le-ar recomanda el autorităților de la Chișinău, ce acțiuni să întreprindă ca locuitorii din Republica Moldova să nu devină victime ale acestei situații.
"Garantul securității Moldovei este statutul de neutralitate. Încercarea de a băga Moldova în NATO va însemna o nouă calitate geopolitică a acestei țări, iată de ce eu pot să spun hotărât că, dacă poporul Republicii Moldova vrea pace, liniște, doar statutul de țară neutră îi poate asigura aceste lucruri", a declarat Korotcenko.
În final vom preciza că scutul american antirachetă din România a devenit operațional pe 12 mai, aflându-se la 180 de kilometri de Bucureşti, în comuna Deveselu, la Baza Militară 99 Deveselu (judeţul Olt). El are 24 de interceptoare de tip SM-3 și se activează la detectarea unei rachete ostile de către radarele fixe sau mobile. Potrivit autorităților militare române și americane, capabilitatea tehnică a bazei ar include doar un radar puternic, interceptori de rachete şi echipament de comunicații.
Sergiu Praporșcic, Sputnik Moldova
