Editorial de Octavian Racu, sociolog
Astăzi tinerii sunt dezamăgiți de schimbările pe care „le-au produs" în 2009, prin propulsarea la guvernare a așa-numitor „democrați" și „proeuropeni". Cel puțin această situație este caracteristică Republicii Moldova, unde „Revoluția" din 7 aprilie 2009 nu a făcut să schimbe oligarhii de la putere: pe comuniștii proeuropeni cu democrații proeuropeni.
Generația de până la „7 aprilie" era cea care se informa preponderent de la televizor, ziare, participa în diverse cluburi universitare. Ei erau cei care își formau poziția politică din cunoașterea istoriei RM dintre anii 1989-2005.
Mijloacele de informare/manipulare. De la TV la Internet
Generația anilor 2007-2009 au fost acei studenți care au aflat despre viața politică din momentul în care au pășit pentru prima dată în capitala Republicii Moldova și au descoperit existența internetului, a portalurilor informaționale, a rețelelor de socializare. Această perioadă a coincis cu etapa în care internetul a devenit un factor important în formarea opiniei publice, schimbând radical optica tinerilor față de ceea ce se petrecea în societate. Modul de a vedea lucrurile a devenit diferit de ceea ce știau generațiile anterioare. Nu zic că era mai bine sau mai rău. Era pur și simplu diferit, iar clasa politică de atunci încă nu realizase schimbările majore care aveau loc în societate, fiind obișnuită cu modul de comunicare din anii 90. Puterea nu reușise să înțeleagă spiritul vremii, continuând să creadă că un control asupra TV, radio și ziarelor era suficient pentru a influența opinia publică.
Tineretul obținuse acces spre o cantitate imensă de informații. În același timp, internetul a devenit un mijloc foarte abil de manipulare și intoxicare pentru cei care nu aveau capacitatea de a face o selecție a zecilor de mii de mesaje care erau livrate descentralizat prin multitudinea de canale. Descoperirea internetului a trezit mult entuziasm și cei care abia au început să-l utilizeze erau dispuși să accepte naiv orice informație drept adevăr în ultima instanță.
Aparențele înșală
Reprezentările politice a tinerilor de atunci au devenit foarte simpliste: există "regimul autoritar a lui Voronin" — personajul negativ, și cei care sunt împotriva lui Voronin — personaje pozitive. Acestea au fost limitele cunoașterii vieții politice, fără a mai stărui să intre în nuanțe. Detaliile despre biografia politică a celor care s-au plasat în opoziție nu prea au contat. Nu prea a contat cine este Vlad Filat (chiar dacă din 1998 avea multe pete negre în CV), nu a contat cine este Serafim Urechean, Marian Lupu, Mihai Ghimpu. Pentru acea generație nu exista istoria de până la 2007-2009, exista doar acea imagine pe care a creat-o internetul la o anumită perioadă, pe care au prins-o studenții veniți de pe la sate. Reprezentanții clasei politice de până la 2001 și-au creat imaginea de "noua clasă politică", care ar fi trebuit să înlocuiască pe cei care au venit după 2001. O astfel de permutare părea una suficientă pentru "marea victorie".
Dumerirea…
Abia acum, tinerii care credeau atunci că fac istorie, încep să se mai dumirească câte un pic, ieșind din mrejele iluziilor de altă dată. Puțin câte puțin, evenimentele din 7 aprilie încep să se șteargă din memoria colectivă, în pofida faptul că formatorii de opinie de atunci mai încearcă să mitologizeze această perioadă drept "eveniment istoric crucial". De fapt, nici nu putem și nici nu trebuie să le reproșăm tinerilor naivitatea și romantismul specific vârstei. Există anumite etape ale evoluției unei societăți pe care nu le poți evita.
Mutațiile internetului după 2009
După 2009, marșul trimfal al internetului a început să producă mutații ale conștiinței. Nu mai este nevoie să ajungi la Chișinău pentru a afla despre existența portalurilor de știri sau a rețelelor de socializare. Populația centrelor raionale și satelor au dat năvală în on-line și a început să producă noi personaje politice. În special ar trebui să evidențiem figura lui Renato Usatâi, care, indiferent de soarta lui politică, va rămâne în istoria Republicii Moldova ca primul politician creat exclusiv de internet, de acel proces care a pornit ca un bulgăre de zăpadă din anii 2007-2009 și a transformat toată viața politică în like-uri și share-uri. E bine? E rău? Pur și simplu, e diferit.
Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției Sputnik Moldova.
