CHIŞINĂU, 2 apr — Sputnik. Disputa teritorială dintre Armenia şi Azerbaidjan in legătură cu regiunea Nagorno-Karabah s-a acutizat din nou. Sâmbătă, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat că au fost trase focuri de armă din direcţia forţelor armate ale Armeniei. De cealaltă parte, autoritatea militară armeană a anunţat despre o ofensiva a armatei Azerbaidjanului de-a lungul întregii frontiere. Au fost înregistrate victime de ambele părţi.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin a chemat părţile la încetarea focului şi abţinerea de la orice acţiuni care ar pute provoca noi victime umane, transmite RIA Novosti.
Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de escaladarea conflictului. Surse din cadrul Republicii nerecunoscute Nagorno-Karabah — o regiune populată preponderent de etnici armeni, dar aflata in componenta Azerbaidjanului, au declarat că o astfel de agravare a situaţie nu s-a mai înregistrat din 1994.
La Stepanakert, capitala Karabahului, sunt mobilizate forţe ale voluntarilor care vor fi îndreptaţi spre linia de demarcaţie, informează Sputnik Armenia.
Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse a anunţat că analizează situaţia din zona conflictului Nagorno-Karabah. Totodată, reprezentanţii republicii nerecunoscute au declarat că îşi pun speranţa în ajutorul Rusiei.
Conflictul legat de Nagorno-Karabah dintre Armenia şi Azerbaidjan datează din 1988, atunci când regiunea şi-a declarat retragerea din componenţa Republicii Sovietice Socialiste Azerbaidjan. În septembrie 1991 a fost declarată constituirea Republicii Nagorno-Karabah (RNK). A urmat un conflict armat de aproximativ doi ani, în urma căruia Azerbaidjanul a pierdut controlul asupra teritoriului respectiv. Din 1992 sunt purtate negocieri privind soluţionarea paşnică a conflictului, în cadrul grupului OSCE de la Minsk. Azerbaidjanul insistă asupra menţinerii integrităţii sale teritoriale, iar Armenia apără interesele republicii nerecunoscute, RNK nefiind parte a negocierilor.
