CHIŞINĂU, 26 mar — Sputnik, Sergiu Praporșcic. Fostul deputat comunist Victor Stepaniuc, cunoscut anterior drept un înverșunat promotor al ideologiei moldoveniste, a participat la emisiunea MegaFon, realizată de jurnalistul și politicianul Iurie Roșca la postul de televiziune NTV Moldova. Emisiunea a fost pusă pe post cu câteva zile înainte de 27 martie, ziua când se împlinesc 98 de ani de la unirea Basarabiei cu România.
În cadrul discuției, Victor Stepaniuc a spus că el îi înțelege pe tinerii moldoveni care au absolvit facultăți, dar nu au un loc de muncă și sunt fără perspectivă și care întreabă: Ce-i cu statul acesta al nostru? Stepaniuc a declarat că există țări (fără a le numi, dar din context reiese ă ar fi vorba de România) care încearcă să profite de această situație pentru a promova ideea unirii Republicii Moldova cu România.
“Sunt state care încearcă să destabilizeze situația, lansând niște lozinci irealizabile, care manipulează, care induc în eroare opinia publică, în care se spune că, dacă vă uniți, mâine voi veți avea de toate. La unele posturi de televiziune se face propagandă deschisă: Ce înseamnă unirea? Unirea înseamnă pensii mai mari, salarii mai bune, mai mult ajutor pentru agricultură! E clar că este un fals. În primul rând, acest spațiu nu poate fi unit așa cum dorește cineva. Pe de altă parte, trebuie să spunem că această acțiune ar putea avea loc doar dacă ar exista un consens internațional. Dar, în situația geopolitică actuală, acest lucru este practic imposibil”, a declarant Victor Stepaniuc.
România, atractivă ca ultimă soluție
Victor Stepaniuc afirmă însă că falsurile despre beneficiile unirii Republicii Moldova cu România trebuie combătute nu prin vorbe goale, ci prin fapte.
“Eu mă întorc la necesitatea de a combate aceste falsuri nu doar prin vorbe goale, dar printr-o organizație statală serioasă. Adică, Moldova trebuie să devină un stat, în condițiile pe care le avem. Eu așa înțeleg lucrurile: avem o soră, România, care se află peste Prut, care are succesele și insuccesele ei, în componență căreia intră o parte a vechii Moldove. Trebuie să recunoaștem acest lucru. Și atunci ea devine atractivă ca o ultimă soluție. Dar moldovenii nu au nevoie de ultima soluție, noi avem nevoie de prima soluție. Noi trebuie să ne mândrim cu țara noastră, dar trebuie să facem ca ea să fie competitivă. Moldovenii, ca națiune civică, nu vorbim de factorul etnic, trebuie să fie competitivi, oameni culți, elite culte, școlite și eficiente”, a spus Victor Stepaniuc.
Limba moldovenească și româna este de fapt aceeași limbă, doar că are două denumiri
În continuare, moderatorul emisiunii Iuire Roșca a abordat problema denumirii limbii vorbite în spațiul dintre Prut și Nistru. El a amintit că, mulți ani în urmă, fostul președinte Petru Lucinschi a propus ca în Constituție să fie acceptate ambele denumiri, limba română și limba moldovenească, ca fiind consensuale. Victor Stepaniuc a menționat că o astfel de inițiativă au avut-o și comuniștii.
“Această propunere am promovat-o și noi în 2007. Am făcut o notă informativă și am căutat să-l convingem pe domnul președinte Vladimir Voronin. Fracțiunea noastră, a comuniștilor, număra 56 de deputați și noi contam și pe voturile deputaților Partidului Popular Creștin Democrat și pe ale altor deputați rezonabili. Noi spuneam: dacă recunoaștem că limba este aceeași și recunoaștem că ea are două denumiri, având în vedere tradiția, putem să cădem de acord cu acea parte a populației, moldovenii sau moldoveniștii care insistă ca denumirea să fie limba moldovenească; totodată trebuie să recunoaștem fenomenele care au avut loc în cadrul elitelor intelectuale, mai ales în secolul XIX, limba română contemporană, care este limbă standard, e o limbă recunoscută de știință, cealaltă (moldovenească) este recunoscută ca limbă tradițională, dar poate regională. Și atunci acceptăm două denumiri pentru aceeași limbă ca un compromis pentru Republica Moldova.
Trebuie să spun că la o anumită etapă, președintele Voronin a căzut de acord. Cineva, pe urmă, a intervenit și, din păcate, noi nu am putut să promovăm această inițiativă pentru următoarea etapă. La sfârșitul anului 2008 și pe urmă, în prima jumătate a lui 2009, noi nu am putut să-l convingem pe președintele Voronin, care a spus să lăsăm această chestiune după 2009 (în vara lui 2009 comuniștii au pierdut puterea – n.n.). Dar dumneavoastră aveți perfectă dreptate, este una și aceeași limbă, recunosc acest lucru chiar dacă eu țin foarte mult la denumirea de limbă moldovenească”, a menționat Victor Spreaniuc, care în prezent este decanul Facultății de Relații Internaționale și Științe politice a Institutului de Relații Internaționale din Moldova.
