„Parteneriatul estic”: o idee formală cu urmări grave

© SputnikMoscow hopes that while the European Union reviews possible new sanctions against Russia next week that “common sense will prevail.”
Moscow hopes that while the European Union reviews possible new sanctions against Russia next week that “common sense will prevail.” - Sputnik Moldova
Abonare
La un an după ideea Poloniei și Suediei, a fost adoptată decizia de a conecta la „Parteneriatul estic” șase republici ex-sovietice. Programul respectiv trebuia să stabilească legături instituționale între țările periferiei estice a Europei, fără vreo obligațiune oarecare în acest sens din partea comunității europene.

„Parteneriatul estic” a fost creat șase ani în urmă în scopul dezvoltării uneia dintre direcțiile politicii europene vizavi de statele vecine. Ideea inițială despre dezvoltarea relațiilor de vecinătate s-a dovedit a avea direcții extrem de diferite. Pe de o parte, era prevăzut un cadru comun pentru Liban și autonomia Palestiniană, iar pe de altă parte – unul pentru Moldova și Ucraina.

Cu timpul, acest proiect s-a dezvoltat ca un cadru amplu pentru colaborarea UE cu vecinii estici. Pe parcurs au apărut unele deficiențe care cu timpul urmează a fi înlăturate. Cea mai importantă manifestare a acestui parteneriat au devenit acordurile de asociere cu UE dintre Moldova, Georgia și Ucraina. Armenia, Belarus și Azerbaidjan nu intenționează să semneze asemenea acorduri. În cadrul acestei colaborări, mai ales în faza finală de coordonare și semnare a acordurilor, au apărut un șir de probleme care, ulterior, au dus la confruntări între UE și Rusia. Kremlinul a intuit în acest lucru o amenințare a economiei sale, mai cu seamă în privința acordului dintre UE și Ucraina. UE a refuzat ca Rusia să fie un al treilea partener în aceste relații reciproce. În lipsa unei flexibilități atât de necesare, Ucraina a fost supusă unei presiuni foarte puternice din ambele părți.

Sursa: mass-media străine

Fluxul de știri
0