CHIŞINĂU, 8 iunie – Sputnik, Lucia Popescu. În domeniul reformării sistemului de drept una dintre cele mai mari restanţe este reforma procuraturii. De mai mulţi ani se vorbeşte despre o nouă lege şi, în sfârşit, după lungi discuţii şi o amânare Parlamentul a votat în prima lectură Legea cu privire la Procuratură. Ministrul Justiţiei, Vladimir Grosu a oferit un interviu pentru Sputnik — Moldova în cadrul căruia s-a referit la esenţa noii legi şi la cât de mult această lege va asigura independenţa, echidistanţa şi aflarea în afara politicului a Procuraturii RM.
–Domnule ministru, aţi declarat în cadrul dezbaterilor în Parlament că această lege chiar va schimba lucrurile spre bine şi mai bine. Ce înseamnă bine şi mai bine pentru sistemul procuraturii.
–Şi actuala lege nu este una rea, dar din nefericire nu asigură încrederea cetăţenilor că sistemul procuraturii este unul echidistant, independent, corect şi efectiv. Prin noul proiect de lege vrem să promovăm lucrurile spre mai bine. Dacă ne referim la figura procurorului general, atunci aceasta să fie numită cu minimă implicare a politicului, adică propunerea să vină din interiorul sistemului. Vrem să mărim independenţa şi competenţa organului de autoadministrare al Procuraturii cum este Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) care să aibă mai multă independenţă şi atribuţii în promovarea procurorilor în funcţii. De asemenea, legea stipulează clar care este procurorul ierarhic superior pentru procurorii ierarhic inferiori. În prezent, legislaţia nu prevede acest lucru.
–Dar, Dumneavoastră puteţi să afirmaţi că noua lege a Procuraturii ne dă garanţii 100% că Procuratura va fi apolitică, echidistantă, independentă.
–Garanţii 100% doar Dumnezeu poate da. Nici ministrul, nici premierul şi cred că nici preşedintele ţării nu poate da asemenea garanţii. Dar, sunt sigur că noua lege creează condiţii foarte bune pentru procurori ca să fie independenţi într-un dosar penal şi să nu fie influenţaţi din afară sau din partea unui procuror ierarhic superior ca să ia decizii într-un dosar concret. Depinde şi de procurorul concret care va aplica prevederile acestei legi, dacă va dori să fie independent şi eficient, dacă nu – va trebui să plece din sistem.
–Cui i se va supune Procuratura şi Procurorul General. În faţa cui vine Procurorul General şi prezintă raportul de activitate sau cine poate cere de la procuror ca să respecte legea.
–Conform noului proiect de lege, Procurorul General vine cu un raport în faţa Parlamentului. Forul legislativ rămâne un organ cheie în a efectua acest control parlamentar.
–Ce noutăţi mai are această lege, paralel cu alegerea procurorului general pe un mandat de 7 ani, desemnarea lui prin concurs de către CSP şi numirea de către preşedintele ţării.
–Aţi punctat o modificare foarte importantă. Competenţa de numire a Procurorului General va fi împărţită între două organe: CSP care nu este un organ politic şi care face propunere de numire unui organ politic şi anume instituţiei prezidenţiale. Alte elemente importante este că sub CSP vor fi create trei organe de lucru noi: Colegiul de evaluare a performanţelor procurorilor, Colegiul de selecţie a procurorilor şi Colegiul de etică a procurorilor care se vor ocupa de cariera procurorilor, promovarea acestora în funcţie, tragerea la răspundere disciplinară dacă aceştia au comis abatere disciplinară. În toate aceste trei colegii şi în CSP vor fi prezenţi membrii societăţii civile.
De asemenea, se va activiza Adunarea Generală a Procurorilor (AGP) care va fi compusă din aproape toţi procurorii din RM, în jur de 700, şi care îşi va delega candidaţi în CSP şi în cele trei colegii.
Rolul CSP va fi întărit. Structura va fi implicată, practic, în toate chestiunile ce ţin de funcţionarea Procuraturii ca organ administrativ. Cu acordul CSP va fi determinat numărul de procurori în fiecare procuratură, vor fi promovaţi şi transferaţi în funcţii procurorii şi ulterior Procurorul General va confirma acest lucru printr-un ordin. Practic, fără CSP nu se va petrece nici un lucru important din cadrul Procuraturii. Ca să asigurăm independenţa CSP, în proiectul de lege este prevăzut că acest consiliu va fi dotat cu personalitate juridică, buget propriu, separat de bugetul Procuraturii Generale. Procurorii delegaţi de AGP
în CSP vor fi detaşaţi, nu vor şi procurori şi membri ai CSP. Astfel, va fi asigurată independenţa lor şi consacrarea activităţii lor doar în CSP.
–Cine face parte din CSP.
–CSP va fi format din 12 membri: 6 vor fi delegaţi de AGP, trei membri din oficiu – Procurorul General, ministrul Justiţiei şi preşedintele CSM şi trei reprezentanţi ai societăţii civile. Unii deputaţi au propus ca numărul reprezentanţilor societăţii civile să fie mai mare şi s-ar putea să facem aici nişte modificări.
–Să înţeleg că dacă Procurorul General este membru al CSP, atunci procurorul actual îl alege pe succesor.
–Urmează dezbateri în Parlament ca să vedem cum va fi configurat acest organ mai departe.
–Ca să fie ales Procurorul General conform noii legi va trebui să fie modificată Constituţia. Dar, vedem că în Parlament nu există, deocamdată, o asemenea disponibilitate. Atunci cum rămâne, domnule ministru, vom avea o lege nouă dar cu mecanismul vechi de numire a Procurorului General.
–În dispoziţiile finale ale acestui proiect de lege se prevede că noul mecanism de numire a Procurorului General va intra în vigoare doar după modificarea Constituţiei. Altfel nici nu poate fi. Noi prin această lege nu putem modifica Constituţia. Sigur că este necesară modificarea Constituţiei în partea ce ţine de mecanismul actual de numire a Procurorului General. Autorii legii au dorit să schimbe lucrurile. Era şi opţiunea să lăsăm lucrurile aşa cum sunt, dar avea să fim criticaţi că nu schimbăm nimic.
–Da, dar lucrurile vor fi făcute pe jumătate dacă nu se va modifica şi Constituţia.
–Preferăm ca să fie adoptată legea în versiunea dată, cu noul mecanism de numire a Procurorului General, care va intra în vigoare după modificarea Constituţiei şi nu mai devreme. Dacă va fi adoptată legea în aşa o versiune va fi, cel puţin, o presiune morală asupra deputaţilor pentru ca ei să ţină minte că ei trebuie să se întoarcă la acest capitol, să nu uite că trebuie modificată Constituţia.
–Domnule ministru al Justiţiei, Dumneavoastră vorbiţi de o presiune morală asupra deputaţilor, dar Moldova mai mult de doi ani nu a avut preşedinte al ţării şi tot din cauză că parlamentarii nu au reuşit să amendeze Legea Supremă, aşa că e posibil ca deputaţii să nu perceapă această presiune morală despre care vorbiţi.
–Este posibil. Dar, noi considerăm că versiunea propusă de noi corespunde cu ce ne dorim şi anume să schimbăm lucrurile.
–Se poate întâmpla ca legea să fie votată şi să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016, dar mecanismul de alegere a procurorului să rămână acelaşi ca şi în prezent.
–Poate. Deoarece aceste prevederi nu vor fi în vigoare până la modificarea Constituţiei.
–În interiorul sistemului procuraturii se doreşte reformarea. Poate fi schimbată cultura din cadrul instituţiei.
–Şi da şi ba. Pe de o parte se doreşte, pe de altă parte există şi rezistenţă. Această rezistenţă a existat şi există şi în prezent şi în rândul judecătorilor, când în 2012 am adoptat un pachet amplu de legi în domeniul funcţionării sistemului judiciar. Acelaşi lucru este şi în sistemul procuraturii. Aşa este mentalitatea unui jurist, procuror, judecător şi nu numai. Când activezi mult într-un domeniu te obişnuieşti cu unele lucruri şi greu accepţi schimbările. Dar, noi nu avem altă cale.
–Procurorul General îşi va numi adjuncţii. Nu va fi subiectiv.
–Adjuncţii vor fi numiţi fără concurs, la propunerea Procurorului General. Cu siguranţă că va fi subiectiv. Ca şi în cazul miniştrilor, de exemplu, care propune Guvernului candidaturile viceminiştrilor. Este un element subiectiv, dar scopul urmărit de autorii legii este ca Procurorul General să-şi numească adjuncţii pe care îi consideră profesionişti şi cu care poate forma o echipă.
–Câţi adjuncţi va avea Procurorul General şi cu ce mandat.
–Doi adjuncţi. Proiectul prevede că mandatul acestora expiră odată cu cel al Procurorului General. Cu o singură clarificare, mandatul adjuncţilor îl depăşeşte pe cel al Procurorului General, până noul procuror îşi numeşte adjuncţii săi.
–Conform noului proiect vor fi două procuraturi specializate.
–Da, este vorba despre Procuratura anticorupţie care există şi astăzi şi Procuratura pentru cauze speciale care se va ocupa de combaterea torturii, terorismului şi criminalităţii organizate. Şefii de la aceste procuraturi se spun Procurorului General şi procurorului ierarhic superior precizat în lege. Şefii la procuraturile specializate vor fi numiţi prin concurs, organizat de CSP, pe un mandat de 5 ani.
–Aţi declarat în Parlament că această lege nu va înlătura toate neajunsurile. La ce vă referiţi.
–Am ferma convingere că nu există lege perfectă. În orice lege pot fi găsite discrepanţe. Am dorit ca legea să fie una bună şi mi se pare că aşa şi este. Dar, nu există lucruri perfecte ca şi legi perfecte. Noi nu putem spune că legea va acoperi toate golurile. În acest caz urmează să fie aplicate principiile generale ale dreptului. Legea rezolvă anumite probleme pe care noi le vedem astăzi, dar odată cu implementarea ei se văd şi alte neajunsuri.
–Procurorii ierarhic inferiori nu vor mai primi indicaţii de la colegii ierarhic superiori. Cine va monitoriza acest lucru.
–Indicaţiile se vor da în scris. Astfel vor fi clare ce indicaţii s-a dat, cine le-a dat şi procurorii ierarhic inferiori vor putea refuza îndeplinirea unor indicaţii date în scris dacă ei consideră că ele sunt contrare legii.
–Cu ce se va ocupa noua strictură – Inspecţia procurorilor.
–Va fi o subdiviziune în cadrul Procuraturii Generale şi subordonată Procurorului General. Va fi o structură care se va ocupa de cercetarea preliminară a abaterilor disciplinare comise de procuror dacă sunt petiţii din partea cetăţenilor. Dacă va exista temei de a-l trage la răspundere disciplinară pe procurorul vizat, Inspecţia procurorilor va transmite materialele acumulate şi raportul său Colegiului de disciplină şi etică a procurorilor.
–Dacă legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2016, cum rămâne cu mandatul actualilor procurori, inclusiv a Procurorului General.
–Logica este ca procurorii numiţi în funcţie să-şi ducă mandatul până la capăt şi odată expirat mandatul noii procurori vor ocupa funcţia conform noii legi.
–Mandatul actualului Procuror General e până în anul 2018. Aceasta înseamnă că Parlamentul mai are un răgaz de câţiva ani ca să modifice Constituţia.
–Asta este o altă explicaţie de ce mergem pe varianta că nu este urgent astăzi de modificat Constituţia pentru a prevedea noua procedură de numire a Procurorului General.
–Actualul Procuror General va putea candida din nou la această funcţie conform noii legi.
–Nu vreau să mă refer la persoane concrete. Să vedem legea votată.
–Două mandate poate să aibă un Procuror General.
–Nu. Doar un singur mandat.
–Cât ne costă reforma procuraturii.
–Noi nu am calculat la etapa actuală, deoarece reforma procuraturii nu ţine doar de salariile procurorilor, ci de optimizarea procuraturilor care este legată de optimizarea instanţelor de judecată. Nu costă puţin. Este un ban public important. Cine finanţează? Sigur că bugetul de stat, fiecare cetăţean în parte, dar şi partenerii noştri de dezvoltare.
–Când credeţi că va fi votat acest proiect în lectura a doua şi dacă vor fi multe amendamente.
–Ne propunem să convingem Parlamentul să voteze acest document până la finele acestei sesiuni, adică până la finele lunii iulie. Şi nu exclud că vor fi şi amendamente.
–Domnule ministru, vă mulţumim pentru interviu.
