Societate
Fiți alături de Sputnik Moldova pentru a afla primii informații care vizează sfera socială

Despre Postul Sf. Ap. Petru şi Pavel, care a început luni

© Sputnik / Ziua VecheSfinţii Apostoli Petru şi Pavel
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel - Sputnik Moldova
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Creştinii ortodocşi au intrat de luni în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

CHIŞINĂU, 8 iun – Sputnik. Luni în Biserica Ortodoxă începe Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

Mitropolia Moldovei subliniază că spre deosebire de celelalte posturi, care au o durată fixă, Postul închinat Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel are o durată variabilă de la an la an, în funcţie de data variabilă a Sfintelor Paşti. Dat fiind rolul major pe care l-au avut aceşti Sfinţi Apostoli ai Mântuitorului în răspândirea creştinismului, Biserica a rânduit ca prăznuirea lor să fie pregătită printr-o perioadă de post, adică printr-o primenire atât trupească, cât şi duhovnicească a creştinilor.

Într-un material publicat pe site-ul Mitropoliei se spune că Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel era numit in vechime Postul Cincizecimii, datorita darurilor Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinţii Apostoli. Primele marturii despre acest post le avem din sec. IV, în Constituţiile Apostolice – Cartea V, cap. 20: „După ce veţi serba Cincizecimea, mai serbaţi o săptămână, şi după aceea postiţi o săptămână; căci este drept să vă bucuraţi de darul lui Dumnezeu şi să postiţi după odihnă, deoarece şi Moise şi Ilie au postit patruzeci de zile…”, se spune în pasajul citat.

Mitropolia Moldovei mai notează că în Bisericile de stil nou, care ţin Pascalia tot pe stilul vechi, durata Postului Sfinţilor Apostoli se scurtează, de la 28 de zile (durata cea mai lungă) până la desfiinţare (în anii în care Învierea cade după data de 1 mai). O regulă simplă şi practica spre a afla durata Postului Sf. Petru si Pavel din orice an este următoarea: câte zile sunt de la data Învierii (inclusiv) din anul respectiv până la 3/16 mai (exclusiv), atâtea zile ţine postul.

Referindu-se la rostul postului Mitropolia menţionează că cele 4 posturi mari din an constituie, fără nici o discuţie, cea mai bună perioadă a anului pentru pocăinţă şi mărturisire, cercetare a cugetului şi curăţire pentru primirea Sfânta Taine… Postul este o lege dumnezeiască şi este legat de pocăinţa; el este o rânduială sfântă care asigură stăpânirea duhului asupra patimilor trupeşti. Postul este o jertfă liber consimţită de credincios pentru progresul său duhovnicesc; este o negare de bună voie a tot ceea ce înrobeşte sufletul; este mijloc de supunere, întărire a voinţei, este cea mai mare contribuţie a omului pe calea sfinţirii lui. De asemenea, este un mijloc de binefacere socială. El are o importanţă deosebită în anul liturgic, pentru pregătirea sărbătorilor.

Se înţelege, însă, de la sine că postul, ca abţinere de la mâncare, băutură şi pofte trupeşti, nu este singurul mijloc de desăvârşire şi cea mai importantă datorie creştinească. Postul trupesc trebuie dublat negreşit de cel sufletesc, de rugăciune, de milostenie şi de orice faptă de caritate. Numai aşa el este un post deplin. Din acest punct de vedere, putem spune că postul are o importanţă socială, constituind un mijloc şi o forţă de progres, de întrajutorare. Sub această formă el este strâns legat de o altă virtute şi anume de cumpătare, care cere omului să folosească din bunurile pe care Dumnezeu i le dă, numai atât cât îi trebuie. Prin întrebuinţarea raţională şi echilibrată a bunurilor materiale, prin renunţarea de bună voie la consumarea îndreptăţită a lor, creştinul poate oferi şi celui care nu are posibilitatea de întreţinere şi de existenţă, se arată într-un material publicat de Mitropolia Moldovei.

Fluxul de știri
0