CHIŞINĂU, 5 iunie – Sputnik. Rapoartele Curţii de Conturi cu privire la modul în care sunt gestionate resursele publice de către autorităţile publice locale denotă că acestea înregistrează restanţe semnificative la capitolul dat. Un studiu al Centrului Analitic Independent Expert-Grup relevă iregularităţile care duc la pierderi financiare semnificative în cadrul acestor autorităţi.
În perioada 2010-2014, Curtea de Conturi a publicat 46 de hotărâri în baza rapoartelor de audit care vizau modul în care sunt utilizaţi banii şi patrimoniul public de către autorităţile publice locale de nivelul I şi II din peste 20 de raioane ale ţării. Iregularităţile identificate în aceste rapoarte ţin în special de patru aspecte: administrarea veniturilor bugetului raionului, administrarea cheltuielilor bugetului raionului, gestionarea patrimoniului public şi asigurarea integrităţii acestuia, evidenţa contabilă şi raportarea financiară.
În 2014, suma neregulilor constatate în gestiunea banilor publici, identificate de Curtea de Conturi, a fost de 8 miliarde de lei, în timp ce 1/3 din pierderi au loc în cadrul APL. Iregularităţile survin, în mare parte, din lipsa voinţei politice şi a incompetenţei funcţionarilor publici, se arată în studiu.
Potrivit experţilor, caracterul iregularităţilor a rămas practic acelaşi pe parcursul ultimilor cinci ani. În acelaşi timp, nivelul de executare a recomandărilor Curţii de Conturi, menite să remedieze starea de lucruri existentă, nu a suferit o evoluţie semnificativă, rămânând la nivelul de aproximativ 40 la sută din totalul celor formulate.
Aceste nereguli sunt condiţionate în mare parte de lipsa voinţei politice, de corupţie, de existenţa unor interese ascunse, lipsa unor mecanisme de control intern, a personalului calificat determinată de salariile puţin atractive. În acelaşi timp, iregularităţile ce ţin de gestiunea banilor publici survin din lipsa capacităţilor de administrare a veniturilor şi cheltuielilor, a patrimoniului la nivel local, din cauza inconsistenţei cadrului legal, a lipsei unei delimitări clare privind distribuirea responsabilităţilor între actori la nivel local. Potrivit studiului, cele mai mari pierderi se înregistrează în domeniile achiziţiilor publice, gestionării patrimoniului şi administrării veniturilor.
Experţii mai menţionează că odată cu aprobarea noii redacţii a Legii privind finanţele publice locale, autorităţile publice locale se vor bucura de o autonomie fără precedent în gestiunea banilor publici şi a patrimoniului dat în gestiune. Numai în 2014, Bugetul Autorităţilor Publice Locale a fost de 11,1 miliarde de lei, peste 7 miliarde de lei dintre aceştia reprezentând transferurile de la Bugetul de stat, care continuă să fie principala sursă de formare a veniturilor autorităţilor publice locale (peste 70% din totalul veniturilor).
