CHIŞINĂU, 28 mai – Sputnik Moldova. Documentul a fost prezentat joi în faţa deputaţilor de ministrul Justiţiei, Vladimir Grosu, care a insistat asupra faptului că prin reforma propusă se urmăreşte asigurarea unei concentrări maximale a activităţii Procuraturii asupra cazurilor penale, precum şi pe calitatea activităţii procurorilor.
Noile prevederi privind modul de numire a procurorului general au provocat dezbateri aprinse în Parlament. Deputaţii au obiectat că nu este normal să fie votată o lege ce conţine norme vădit contrare constituţiei. Procurorul General, potrivit proiectului de lege, va fi numit după un mecanism total nou şi anume va fi selectat de Consiliul Superior al Procurorilor în cadrul unui concurs public, la care vor putea participa reprezentanţii presei şi alte persoane interesate. După ce va fi selectat candidatul, acesta va fi propus spre desemnare în funcţie de către Şeful statului, care va putea doar odată să respingă candidatura şi va fi obligat să desemneze acelaşi candidat în cazul în care Consiliul Superior al Procurorilor îşi menţine poziţia cu votul a două treimi dintre membrii săi. Dar Consiliul Superior al Procurorilor va avea toată competenţa să domine procesul respectiv. Însă noul mecanism de desemnare a Procurorului General va putea fi pus în aplicare numai dacă va fi modificată Constituţia, deoarece actualul mecanism de desemnare a acestuia este reglementat expres în Legea Supremă. Potrivit Constituţiei, la moment Procurorul General este numit în funcţie de Parlament, la propunerea preşedintelui acestuia.
Proiectul noii legi aduce o serie de inovaţii în Procuratură, printre care nouă organe noi în cadrul Procuraturii (Inspecţia procurorilor, Consiliul Superior al Procurorilor, Adunarea Generală a Procurorilor şi altele), instituirea a două procuraturi specializate (o procuratură anticorupţie şi alta pentru cauze specializate, cum sunt terorismul sau criminalitatea organizată, posibilitatea prevăzută de lege de a fi instituite şi alte procuraturi specializate, conduse de un Procuror General adjunct etc. Procurorii generali adjuncţi sunt numiţi de Procurorul General.
Consiliul Superior al Procuraturii ar urma să fie fortificat şi să aibă competenţe mult mai largi. Va avea calitatea de persoană juridică cu buget separat de bugetul Procuraturii, va avea trei colegii – de Evaluare, disciplină şi etică şi al treilea cel pentru carieră şi selectare. Acestea vor asigura intrarea în profesia de procuror, tragerea la răspundere disciplinară, vor asigura promovarea în cariară a procurorilor în funcţie de merite şi altele.
Asigurarea independenţei procurorilor de asemenea a fost prevăzută, a declarat ministrul de resort. Procurorii vor avea un grad de independenţă mare, va putea refuza indicaţiile scrise sau verbale din partea altor procurori, iar noţiunea de procuror ierarhic superior este reglementată clar. Ministrul Justiţiei şi Procurorul General au menţionat în Parlament că la ora actuală procurorul ierarhic inferior are cel puţin şase procurori ierarhic superiori.
Proiectul de lege mai prevede şi majorări salariale pentru procurori. „Independenţă fără independenţă financiară nu e posibilă”, susţine ministrul justiţiei. Persoanele ce activează la ora actuală în Procuratură nu vor fi afectate, mai declară autorii proiectului. Asta se referă şi la actualul Procuror General, care îşi va putea duce până la capăt mandatul. Guvernul a propus ca noua lege să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016.
