CHIŞINĂU, 21 mai – Sputnik Moldova. La 14 iunie, în Republica Moldova vor avea loc alegerile locale generale. Scrutinul va fi organizat în 898 de primării. Sputnik Moldova i-a solicitat un interviu în exclusivitate preşedintelui Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Ciocan.
– La 14 iunie, în Moldova vor avea loc alegeri locale generale, fără înfăptuirea reformei administrativ — teritoriale despre care se anunţa şi fără precizările în legislaţie cu privire la alegerile locale generale. Domnule preşedinte, vom avea premiere la scrutinul din 14 iunie.
– Nu vor fi multe premiere, noi mergem pe fortificarea capacităţilor CEC în aplicarea tehnologiilor informaţionale şi vom continua implementarea proiectelor începute în alegerile parlamentare din noiembrie anul trecut. De exemplu, pe pagina web a CEC există posibilitatea ca orice alegători să-şi verifice datele din listele electorale. Această aplicaţie este conectată cu o bază de date mai mare numită Registrul de stat al alegătorilor, plus aplicaţia de verificare a prezenţei la vot în ziua alegerilor. O altă premieră, care a fost aplicată şi la 30 noiembrie, este că CEC este deja unicul responsabil de tipărirea şi distribuirea în teritoriu a listelor electorale. În rest, practicile se păstrează acelaşi.
– Când vorbiţi despre continuarea implementării tehnologiilor informaţionale Vă referiţi, probabil, şi la Sistemul Informaţional Automatizat de Stat „Alegeri” (SIAS „Alegeri”), care s-a blocat la parlamentarele din noiembrie. Ce asigurări ne daţi că nu vor fi din nou disfuncţionalităţi.
– Noi am avut anumite dificultăţi în 30 noiembrie, am făcut toate verificările necesare. Credem că de această dată în aceste alegeri noi nu vom mai repeta respectivele probleme. Acest sistem reprezintă o metodă de verificare electronică, când alegătorul este bifat în computer şi astfel noi verificăm on-line prezenţa la vot şi nu admitem multipla votare. Dar păstrăm şi procedurile precedente vizavi de aplicarea semnăturii pe lista electorală pe hârtie de către alegător şi funcţionarul care eliberează buletinele.
– Apropos, astăzi puteţi să ne spuneţi clar care a fost totuşi motivul disfuncţionalităţii sistemului la 30 noiembrie.
– Noi am făcut o analiză amplă, inclusiv prin intermediului unui proiect UNDP, am angajat şi experţi internaţional care ne-au asistat. Investigaţia a constatat că au fost anumite probleme legate de soft-uri, elaborate tot de noi doar că în perioada anilor 2008-2009 şi trebuie să recunoaştem că tehnologiile se mişcă foarte repede şi apar în acest caz probleme de incompatibilităţi. Deci, cât de bună n-ar fi tehnologia anilor 2008-2009, la testări ea se prezintă perfect, dar atunci când o pui în interacţiune cu tehnologiile anului 2014 apar divergenţe de conlucrare.
– Această divergenţă a fost înlăturată?
– Desigur. Noi am procurat şi am reînnoit toate licenţele necesare. De asemenea, am transcris unele aplicaţii electronice. Pentru a exclude orice scenarii de acest gen a fost angajată o companie cu renume în domeniul testelor, care va testa acest sistem timp de o lună până la 14 iunie.
– Câte secţii de votare vor fi deschise pe teritoriul RM în ziua alegerilor locale generale.
– În ţară vom avea 1977 secţii de votare. La alegerile locale nu se deschid secţii şi peste hotare. Doar în Chişinău vor fi 309 birouri electorale. Practic, la 14 iunie vom avea 898 de alegeri mici. Dacă în parlamentare avem o singură campanie electorală pe toată ţara şi votăm cu un buletin, aici la fiecare primărie e campania sa electorală pentru că spectrul de probleme e diferit.
– Cu câte buletine vor vota la 14 iunie alegătorii.
– Pentru fiecare poziţie electivă va fi câte un buletin aparte. Buletinele vor fi distincte în bază de culori şi text. De exemplu alegătorii din oraşul Chişinău vor vota în bază a două buletine – pentru primarul general şi Consiliul Municipal, iar locuitorii din suburbiile Capitalei vor vota cu patru buletine: primarul localităţii, consiliul local, primarul Chişinăului şi CMC. Situaţia similară Chişinăului va fi şi la Bălţi. Majoritatea alegătorilor din afara Chişinăului vor vota cu trei buletine: primarul localităţii, consiliul local şi consiliul raional.
– Câte buletine vor fi tipărite pentru localele din iunie.
– Ne orientăm în baza precedentelor alegeri şi dinamica schimbărilor ce au loc în Registrul de Stat al Alegătorilor şi aici comparativ cu anul 2011 datele sunt în creştere, nu includem cetăţenii din stânga Nistrului şi respectiv noi ajungem să tipărim în jur de 10 milioane de buletine, estimativ vreo 9,8 milioane. Buletinele vor fi tipărite la mai multe tipografii, începând cu o săptămână înainte de data alegerilor.
– Ce semne de protecţie vor avea buletinele de vot.
– Pe fiecare buletin vom avea 2 numere. Unul care indică circumscripţia şi altul corespunde numărul biroului electoral unde este eliberat acest buletin.
– Ce se întâmplă cu buletinele de vot după procesarea lor după alegeri.
– CEC a aprobat o nouă redacţie a Regulamentului privind modul de împachetare şi transmitere a tuturor materialelor electorale, inclusiv buletinele de vot. Astfel, buletinele utilizate şi neutilizate vor fi transmise Judecătoriei de sector acolo unde vor fi confirmate rezultatele alegerilor şi validate mandatele aleşilor locali şi păstrate în arhiva Judecătoriei timp de şase luni, dar sunt şi un şir de documente electorale care se păstrează timp 70 de ani.
– Vorbiţi de un număr mare de buletine de vot în comparaţie cu alegerile parlamentare, dar câţi alegători sunt aşteptaţi la urne în ziua de 14 iunie.
– Sunt o categorie de alegători care nu vor apărea în liste la alegerile locale. E vorba de cetăţenii RM care domiciliază în stânga Nistrului în localităţile care temporar sunt în afara controlului constituţional al RM, alegătorii care au trai permanent peste hotare şi alegătorii care nu au avut niciodată vreo înregistrare la domiciliu ori reşedinţă pe care nu avem cum să-i documentăm. Ultimele estimări pe care le-am făcut noi este vorba de un număr de 2,8 milioane de alegători. Cifra exactă va fi anunţată de CEC înainte de deschiderea secţiilor de votare în ziua votării, deoarece datele sunt dinamice.
– Cine verifică informaţia inclusă de candidaţii la funcţia de primar şi consilieri în declaraţia de avere, dar şi integritatea acestora.
– Avem organe abilitate cu verificarea acestor date. În locale toate actele se depun în organele teritoriale, la noi la CEC nu se depune nici un dosar. Noi am înregistrat doar 2 blocuri şi aceasta a fost toată activitatea noastră cu privire la înregistrare. În rest, setul de documente se depune în localitatea respectivă.
– Dar, cine verifică veridicitatea acestor documente. Consiliile electorale de circumscripţie se informează sau fac şi anumite constatări.
– Dacă apare necesitatea, consiliile conlucrează şi cu organele de specialitate dacă apar necesităţi de control – IFPS, Procuratura, Poliţia. Nu examinăm aspectele ce ţin de integritate pentru ă avem CNI care face acest lucru. Dar, am avut câteva tentative de depunere a dosarelor de către persoane care sunt limitate în dreptul de a fi ales prin hotărârile instanţelor de judecată şi în aceste condiţii am stopat procedurile de înregistrare a acestor candidaţi.
– Unde au fost asemenea cazuri.
– Practic, prin toată ţara.
– Ce buget are alocat CEC pentru localele din iunie şi de ce sumă este nevoie în realitate.
– Am solicitat încă în vara anului trecut 90 milioane de lei, ţinând cont şi de turul II. La etapa actuală ni s-a alocat suma de 65 milioane lei şi avem garanţii de alocări suplimentare dacă vom solicita acest lucru. Codul Electoral stabileşte că atunci când banii nu sunt suficienţi diferenţa se alocă din Fondul de rezervă al Guvernului.
– Ce limite au candidaţii electorali în cheltuielile din campanie.
– Criteriile de plafonare sunt stabilite de CEC, potrivit legislaţiei. Am pornit de la salariul mediu pe economie şi am zis că trebuie să fie jumătate de procent din salariul mediu care este de 21 de lei ca un coeficient care va fi înmulţit la numărul de alegători din circumscripţia respectivă.
– Deputaţii aşa şi nu au stabilit clar în lege când şi cum trebuie să se desfăşoare alegerile locale în RM. Avem nevoie de perfecţionarea legislaţiei.
– Rămânem pe poziţia că ar fi necesar în lege să fie stipulate criterii clare de numire a datei alegerilor locale pentru a exclude anumite interpretări. În alte state este indicată chiar o anumită zi a alegerilor locale şi atunci excludem orice speculaţie şi tentative de a transpune aceste alegeri pe o perioadă întârziată. Ceea ce ţine de reforma teritorial-administrativă credem noi că numărul de primării este foarte mare. Avem primării la care sunt arondate sub 1000 de oameni. La noi în RM, la aproape 3 milioane de alegători avem 898 de primării. Criteriile trebuie să le stabilească Guvernul şi Parlamentul. Doar că trebuie să ţinem cont şi de experienţa reformei din 1998 şi să încercăm să aducem serviciile publice cât mai aproape de alegători. Asta înseamnă că primăriile trebuie să fie mult mai funcţionale şi bine pregătite.
– Atunci în ce perioadă trebuie să fie organizată reforma administrativ-teritorială despre care se vorbeşte pentru a nu atenta la mandatul de 4 ani al aleşilor locali.
– Este cert că odată alese autorităţile publice locale în urma alegerilor locale generale din 14 iunie ele trebuie să-şi ducă la bun sfârşit mandatul. Nu se va schimba sistemul administrativ-teritorial până la următoarele alegeri. Vorbim de anul 2019. Nu pot fi lichidate autorităţile publice locale până nu-şi exercită mandatul pe deplin.
– Domnule preşedinte al CEC, Vă mulţumim pentru că aţi acceptat să răspundeţi la întrebările Sputnik Moldova.
– Mulţumesc şi eu.
