Revoluţia gazelor de şist nu a mai avut loc în Europa

© Sputnik / Евгений Биятов / Accesați arhiva multimediaСкважина по добыче сланцевого газа в поселке Желанное Донецкой области
Скважина по добыче сланцевого газа в поселке Желанное Донецкой области - Sputnik Moldova
Abonare
Europa caută surse energetice alternative, însă fracturarea hidraulică nu s-a dovedit a fi soluţia potrivită.

CHIŞINĂU, 18 mai – Sputnik Moldova. În urmă cu şase ani, companiile din energie au mizat pe extinderea exploatării gazelor de şist în Europa, Polonia fiind ţinta preferată pentru investiţii, însă, aşa cum au prezis mai mulţi oficiali din Rusia, reţeta succesului din SUA nu a funcţionat şi pe bătrânul continent.

„Costurile exploatării în Europa sunt mult, mult mai mari decât în SUA, iar reglementările în domeniu sunt mult mai stricte”, spune Marek Madeja, director al Cuadrila Resources, companie britanică ce a intrat în Polonia în 2009, dar care nu a săpat niciun puţ până în prezent, scrie Bloomberg, citată de Ziarul Financiar.

Europa caută surse energetice alternative, însă fracturarea hidraulică nu s-a dovedit a fi soluţia potrivită, căci condiţiile geologice dificile, opoziţia ecologiştilor, scăderea preţului petrolului şi conflictul din Ucraina i-au determinat pe investitori să plece.

În aceste condiţii, jucătorii mari de pe piaţa energiei, cum ar americanii de la Exxon Mobil şi Chevron şi olandezii de la Shell, au ieşit de pe pieţele din Europa.

Polonia, care importă din Rusia 57% din necesarul său de gaze naturale, a încurajat exploatarea gazelor de şist şi continuă să o facă, printre statele care susţin fracturarea hidraulică mai numărându-se Marea Britanie şi Danemarca.

SUA au devenit cel mai mare producător mondial de gaze naturale, datorită folosirii fracturării hidraulice ca metodă de exploatare a câmpurilor gazifere.

Chevron a spus „la revedere” României

Chevron a anunţat că renunţă la afacerile din România, în acest an. Decizia a fost una „de afaceri”, după ce s-a constatat că investiţiile făcute aici nu pot concura cu alte oportunităţi de investiţii din portofoliul companiei.

Petre Prisecaru, cercetător principal în cadrul Institutului de Economie Mondială al Academiei Române, a explicat pentru ziare.com că există trei motive pentru care Chevron a plecat din Europa de Est:

a) rezultatele explorărilor preliminare sunt dezamăgitoare. Dacă iniţial în Polonia fuseseră estimate rezerve impresionante sau exagerate de către Energy Information Administration (SUA), rezultatele forajelor făcute de câteva companii au fost extrem de dezamăgitoare;

b) prăbuşirea preturilor la ţiţei face neprofitabilă extracţia gazului de şist şi a petrolului de şist nu numai în Europa, ci şi în SUA;

c) opoziţia mişcărilor ecologiste şi a comunităţilor locale faţă de o metodă de extracţie – fracturarea hidraulică – care consumă mari cantităţi de apă, resursă deficitară în estul Europei, şi care poluează grav mediul.

Fluxul de știri
0