CHIŞINĂU, 11 mai – Sputnik Moldova. Majoritatea autorităţilor administraţiei publice locale aplică selectiv şi fragmentar legislaţia privind transparenţa în procesul decizional, potrivit concluziilor formulate în cadrul unei mese rotunde la Chişinău.
Cele mai frecvente abateri sunt lipsa unei pagini web cu rubrică destinată transparenței decizionale, neinformarea părților interesate referitor la inițierea elaborării unei decizii, lipsa consultărilor publice sau consultarea formală asupra proiectelor de decizii, inexistența unor mecanisme instituţionalizate de cooperare şi de parteneriat dintre societatea civilă și autoritățile publice.
”Atunci când vorbim despre transparența decizională, nu putem trece cu vederea faptul că deciziile luate de autorități nu întotdeauna sunt făcute publice. Aceste fapte au loc atât la nivel central cât și la nivel local”, a declarat expertul Liubomir Chiriac.
În opinia sa, constituirea unor platforme eficiente de dialog, în mod special la nivel local, intre autorități și cetățeni ar facilita accesul la informație publică și ar crește gradul de conștientizare a populației privind implicarea în procesul decizional.
Tatiana Lariușin, coordonatorul Agendei Naţionale de Business, consideră că, ”Legea transparenţei decizionale nu funcţionează, de aceea se înregistrează cazuri frecvente când societatea civilă și mediul de afaceri nu este implicat în consultări”.
”A avea legi este doar un prim pas. Ele trebuie să fie implementate, cunoscute şi respectate. Transparenţa decizională trebuie privită ca o modalitate de reformare a administraţiei publice locale și un instrument pentru creșterea eficienței și responsabilității autorităților publice locale”, a declarat expertul.
Viorel Furdui, Directorul executiv al Congresului Autorităților din Moldova (CALM), a menționat că, ”80% din legile adoptate au carența de a nu fi consultate cu cei care urmează să le implementeze”.
„Consultările sunt, din păcate, formale și ineficiente. Legea cu privire la transparența decizională este bună, dar nu se implementează. Una din cauze ar fi faptul că aceasta prevede foarte multe responsabilități pentru APL, dar, se pare că, nimeni nu s-a gândit că APL nu dispun de suficiente resurse financiare pentru a implementa aceste prevederi. Politizarea excesivă, de asemenea, este un mare impediment”, a declarat Furdui.
Primarul din Ruseștii Noi, Pavel Codreanu, a confirmat lipsa resurselor și a personalului pregătit, dar a menționat și lipsa implicării cetățenilor.
Legea privind transparenţa în procesul decizional a fost votată în noiembrie 2008. Documentul stabileşte normele aplicabile pentru asigurarea transparenţei în procesul decizional din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, altor autorităţi publice şi reglementează raporturile lor cu cetăţenii, cu asociaţiile constituite în corespundere cu legea, cu alte părţi interesate în vederea participării la procesul decizional.
