Alianța Nord-Atlantică a confirmat oficial slăbiciunea industriei sale. Secretarul general Jens Stoltenberg a recunoscut că depozitele de muniții și arme ale membrilor blocului militar au fost golite din cauza livrărilor către Kiev. Ce alte probleme a scos în evidență susținerea Ucrainei - în materialul RIA Novosti.
Pentru câteva zile
Bruxellesul , fără îndoială, nu s-a așteptat că acest conflict armat va fi atât de intens. Acțiunile de luptă au căpătat un caracter pozițional. Ca și în Primul Război Mondial, un factor decisiv îl constituie ”greutatea” salvei de artilerie. De aceea FAU erau copleșiți cu generozitate cu muniții - și ei au tras în orașele Donbasului.
Publicația germană Der Spiegel a publicat recent dezvăluirile ministrului Apărării al Germaniei, Boris Pistorius. El a recunoscut că Bundeswehrul are la dispoziție doar aproximativ 20 de mii de obuze de 155 de milimetri. Acestea i-ar ajunge Armatei ucrainene pentru maximum trei-patru zile - și nu în cele mai fierbinți direcții. Iar armata germană este formal a treia ca putere în alianță, după SUA și Turcia. Și în alte țări donatoare - cu excepția Statelor Unite – puțin probabil ca situația să fie mai bună.
Ministrul a îndemnat autoritățile să finanțeze achiziții masive și să acumuleze 230 de mii de muniții. Aceasta tot nu este foarte mult - pentru o lună de lupte. Iar Berlinul contează să ajungă la astfel de rezerve abia către 2031.
Industria de apărare a Germaniei și a altor țări europene s-a dovedit a fi nepregătită pentru suplimentarea principalelor „consumabile” – obuzele de artilerie.
Principalul beneficiar
Doar SUA au arsenale semnificative. „Ascunzătoarele” lor din Coreea de Sud și Israel deocamdată nu au fost atinse. Pentru Washingtonul situația actuală este prielnică.
„În cadrul NATO, la fiecare summit, liderii europeni primesc un mesaj public clar de la Washington: creșteți cheltuielile pentru apărare”, scrie publicația Politico. - În mod privat acestora li se spune: asigurați-vă că cumpărați arme americane”.
De aceea americanii ademenesc activ la ei capacitățile de producție europene și cresc producția de muniție. Intenționează să ajungă la 20 de mii de obuze pe lună până în toamnă, către anul 2025 - până la 40 de mii. Tot puțin pentru conflictul ucrainean. Dar suficient pentru ca aliații din blocul militar, speriați de „Rusia agresivă”, să le achiziționeze cu repeziciune.
Aceeași fentă, se pare, vor să o repete și cu alte tipuri de arme. De exemplu, țările UE sunt sfătuite să înlocuiască ”Leoparzii” (mai bine de 150) transmiși Kievului cu ”Abrams”.
Europa în general nu ripostează. Astfel, încă în toamna lui 2022, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a prezentat inițiativa ”Scutul Cerului European”: formarea unui sistem unific de apărare antiaeriană. Și le-a propus tuturor aliaților să cumpere sisteme de apărare aeriană americane Patriot.
Debarasarea de vechituri
NATO s-a ciocnit și cu alte probleme. Pentru armele occidentale transmise Kievului au fost cheltuiți 800 de milioane de dolari. După cum afirmă două surse ale ziarului The New York Times, o parte din comenzi nu au fost realizate, fondurile fiind returnate. Drept urmare, spre primăvară au fost suspendate contractele în valoare de sute de milioane.
În afară de aceasta, deseori livrările erau de proastă calitate. Tehnica militară avea nevoie de reparații serioase sau era bună doar pentru piese de schimb. Potrivit experților, aproximativ 30 la sută din armamentul FAU se află la bazele de reparații.
În același timp, Kievul se străduiește să nu critice partenerii occidentali. De exemplu, companiei americană Ultra Defense Corporation i s-au plătită 19,8 milioane de dolari pentru reparația obuzierelor. Acestea au fost returnați în stare „inutilizabilă pentru misiuni de luptă”.
Țările NATO mici nu mai ascund deja că sperau să scape, cu ajutorul Kievului, de vechiturile ce se prăfuiau în depozite și pe care era scump să le lichideze. Însă Bruxellesul cu certitudine nu a contat pe o asemenea amploare a conflictului.
Cu cât se înaintează în timp, cu atât are de suferit mai mult capacitatea de apărare a UE și se amplifică dependența militară de SUA. Și nu este întâmplător faptul că anume Washingtonul insistă pe continuarea ostilităților.