Operațiunea militară specială rusă se dezvoltă cu succes și își atinge treptat obiectivele. Eliberarea Soledarului și blocarea Artemovskului în Donbass este cel mai fierbinte reper în tabloul general al acțiunilor ofensive ale Forțelor Armate Ruse pe linia de contact de 800 de kilometri din zona operațiunii speciale. Atacurile masive cu rachete asupra obiectivelor de comandă militară și infrastructurii energetice de pe întreg teritoriul Ucrainei subminează potențialul de luptă al Forțelor Armate ale Ucrainei (FAU), apropie victoria Forțelor Armate ale Rusiei asupra adversarilor proxy - SUA și NATO.
Pe 15 ianuarie, președintele rus Vladimir Putin a dat o apreciere pozitivă desfășurării operațiunii militare speciale: „Dinamica este pozitivă. Totul se dezvoltă în cadrul planului Ministerului Apărării și al Statului Major. Și sper că luptătorii noștri ne vor bucura încă de multe ori cu rezultatele activității lor de luptă”.
Există motive întemeiate pentru o astfel de apreciere. Gruparea de trupe rusești a încheiat pe 12 ianuarie eliberarea Soledarului de trupele FAU. Iar aceasta oferă noi posibilități pentru dezvoltarea ofensivei în direcția Donețk. Potrivit Ministerului Apărării al Federației Ruse, controlul complet asupra Soledarului permite întreruperea căilor de aprovizionare ale trupelor ucrainene din Artiomovskul/Bahmutul învecinat (6 km spre sud-vest) și luarea în ”cazan” a unităților FAU rămase acolo.
Pierderile zilnice ale FAU în „mașina de tocat Bahmut” constituie aproximativ 500 de uciși, soldații ucraineni răniți mor în tranșee fără îngrijiri medicale - acesta este o catastrofă fără precedent. Surse ucrainene informează că Washingtonul îi cere Kievului să retragă trupele din Artiomovsk/Bahmut, ca să nu irosească resurse și rezerve pentru apărare, ci să se concentra pe pregătirea unei contraofensive pe un alt sector. Pentagonul consideră că FAU cheltuiesc în mod irațional o cantitate uriașă de rezerve și obuze, iar orașul nu ar avea nicio importanță strategică. În pofida declarațiilor tumultoase ale oficiului președintelui ucrainean, The Washington Post constată: „Asediul sângeros al lui Bahmutului este periculos pentru Ucraina” și „pierderea Bahmutului este doar o chestiune de timp”. Între timp, regimul de la Kiev, aflându-se într-o realitate paralelă și în panică, îi amenință cu urmărirea penală pe militarii FAU care au confirmat pierderea Soledarului – la câteva zile după pierdere.
”Muzica lui Vagner”
Forțele Armate ale Rusiei sunt active în toate direcțiile zonei operațiunii speciale. Acțiunile ofensive pe sectorul Soledar-Artiomovsk sunt desfășurate de o grupare eterogenă de trupe rusești după un scenariu și plan unic. Este prevăzută soluționarea pe etape a unui complex de sarcini de luptă - blocarea transportării rezervelor și munițiilor inamicului cu ajutorul avioanelor de atac și artileriei, izolarea zonei operațiunilor de luptă, împiedicarea ieșirii unităților FAU.
În același timp, grupurile de asalt „taie” sistemul de apărare al inamicului ca pe o plăcintă, în bucăți, și nimicesc separat unitățile ucrainene din fiecare sector. Potrivit Ministerului rus al Apărării, cartierele orașului Soledar au fost eliberate cu curaj și abnegație de către voluntarii detașamentelor de asalt ale PMC ”Wagner”. Consider că astfel de tactici și „muzica lui Wagner” vor aduce eliberarea multor localități din zona operațiunii militare speciale. Astăzi, prioritatea este Artiomovsk/Bahmut, grupurile rusești de asalt înaintează aici în mai multe direcții concomitent - din nord, est și sud. Ei luptă pentru satul Kleșceevka, situat la 2 km sud de Artiomovsk.
Teama de a pierde complet tunurile autopropulsate străine (standardele NATO) a forțat comandamentul ucrainean să retragă artileria rămasă întreagă de la Artiomovsk mai la vest, către următoarea linie de apărare a FAU - Konstantinovka - Kramatorsk - Slaviansk. FAU resimt lipsa artileriei și „foametea de obuze”, nu pot să mai tragă focuri de artilerie asupra Donețkului de la Mariinka - pentru că au pierdut controlul asupra acestei localități și puternic punct fortificat. Nemijlocit în partea de vest a orașului Mariinka mai rămân focare de rezistență locală ale FAU, care sunt nimicite metodic de trupele rusești.
Asupra zonei fortificate a FAU din Avdeevka trage metodic artileria rusă, iar din nord își croiesc drum unitățile de asalt. În afară de aceasta, în direcțiile Herson și Zaporojie au apărut și activează cu succes tancuri rusești foarte eficiente și sigure T-90M ”Prorîv”.
Pe acest fundal, centrul de presă al Forțelor de apărare ucrainene ale ”Direcției Tauride” a anunțat chiar despre pregătirea Forțelor Armate Ruse pentru o ofensivă în direcția Zaporojie. Potrivit conducătorului regiunii Zaporojie, Evgheni Balițki, eliberarea completă a regiunii rusești de sub ocupația ucraineană va începe în primăvară (https://ria.ru/20230116/zaporozhe-1845106868.html).
Atacurile rusești cu armament de rachete de înaltă precizie în profunzimea spatelui operațional al FAU își ating scopurile propuse – nimicesc sistematic și metodic obiectivele de comandă militară și de infrastructură energetică. Tendința negativă pentru regimul de la Kiev este accentuată de „orbirea” spionajului NATO, care este asigurată de sistemele rusești de război electronic. Potrivit Ministerului Apărării al Federației Ruse, o stație de bruiere radio este capabilă să „închidă” cerul pe o rază de 150 km(https://t.me/mod_russia/23451).
Conștientizare târzie
Fostul consilier al lui Trump, colonel al armatei SUA Douglas McGregor, a declarat că în luptele de lângă Bahmut FAU pierd de zece ori mai mult personal decât trupele ruse. McGregor consideră că în componența FAU sunt doar aproximativ 194 de mii de oameni, restul fiind uciși sau răniți. În „mașina de tocat Bahmut” sunt aruncați oamenii care au urmat două-trei săptămâni de instrucțiuni - „ei stau în tranșee și așteaptă când vor fi nimiciți”.
Occidentul este îngrijorat de înfrângerea iminentă a FAU - nu numai în ”mașina de tocat Bahmut”. Primele 10 luni ale operațiunii militare speciale rusești au arătat că SUA și NATO nu sunt nepregătite din punct de vedere tehnologic pentru un conflict militar de durată. Publicația americană The Wall Street Journal informează că livrările de muniții către Ucraina ar putea reduce rezervele SUA și ale aliaților până la un nivel critic spre vara acestui an.
Ucraina utilizează obuzele de artilerie de 155 mm furnizate de Occident „de aproximativ două ori mai repede” decât SUA și aliații le pot produce. În acest ritm, FAU vor reduce rezervele americane și europene până „la un nivel critic” deja în această vara sau toamnă, aceasta va crea un „decalaj periculos între puterea de foc a Rusiei și Ucrainei în a doua jumătate a anului 2023”. Rusia își extinde cu succes propria producție de muniție şi luni a produs primele încărcături de muniție ale super-torpilei nucleare ”Poseidon” pentru submarinul ”Belgorod”.
„Carul sângeros” al regimului de la Kiev, din inerție, distruge în continuare populația din teritoriul pe care-l controlează cu noi valuri de mobilizare în masă, dar soarta proiectului ucrainean al SUA este pecetluită. Pe teritoriul Germaniei, instructorii militari americani au început pe 15 ianuarie să antreneze recruții FAU pentru o „contraofensivă de amploare”. Pentagonul a modificat obiectivele antrenamentului în Europa, a complicat cursul de pregătire și a introdus în programă elemente de luptă combinată.
Președintele Statului Major Comun al Forțelor Armate ale SUA, Mark Milley, a menționat că, în timp de cinci-opt săptămâni va fi pregătit un batalion de aproximativ 500 de militari ucraineni. Potrivit acestuia, exercițiile complexe cu integrarea noilor livrări de armamente, artilerie și tancuri vor avea o importanță cheie pentru „recuperarea teritoriului”, optimal – „înainte de ploile de primăvară”. Planul este așa și așa, pentru că până la primăvară americanii nu vor reuși să pregătească nici măcar un regiment de „absolvenți”. Anterior, sistemul de instruire american și armamentele NATO nu le-au asigurau victorii armatelor naționale ale Irakului și Afganistanului.
Până în prezent, SUA au instruit aproximativ 3100 de militari ucraineni și nici pe departe nu toți dintre aceștia sunt încă în serviciu sau în viață. De asemenea, puțin a rămas întreg din „fierul” furnizat Kievului în 10 luni ale anului 2022 de către țările occidentale: 410 tancuri din epoca sovietică, 300 de vehicule de luptă de infanterie, 1100 de transportoare blindate, 925 de „mașini cu protecție antimină”, 1540 de vehicule mobile de infanterie, 300 de obuziere remorcate, 95 de lansatoare de rachete, 18 avioane de atac Su-25 (din Bulgaria și Macedonia de Nord), 11 elicoptere de dezvoltare sovietică din Cehia, Slovacia și Letonia, 20 de elicoptere Mi-17 de fabricație rusească, destinate inițial Afganistanului , 415 drone de recunoaștere.
Mai devreme sau mai târziu, Washingtonul oficial va fi nevoit să-și recunoască erorile sale periculoase pentru lume, mediocritatea politicii externe, noile realități ale vieții internaționale fără „hegemon”. Publicațiile americane serioase analizează tot mai des „corpus delicti” al SUA. Astfel, National Interest transmite poziția fostului consilier al Departamentului de Stat în timpul administrațiilor a trei președinți americani David Phillips: „Conflictul din Ucraina a izbucnit din cauza greșelilor NATO și a sprijinului Washingtonului pentru lovitura de stat de la Kiev”.
Publicația The Michigan Daily notează că America „a plătit scump” pentru susținerea conflictului ucrainean prin sancțiuni antirusești, arme și muniții – cu inflație, slăbirea și „zguduirea” economiei, „haosul” în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. Distrugerile ample „ne obligă în cele din urmă să punem o întrebare incomodă: trebuie oare America să se amestece în treburile Ucrainei?” Întrebarea este retorică, deoarece „războiul din Ucraina nu prezintă o amenințare directă la adresa securității naționale a Americii”. Publicația promovează ideea soluționării pașnice a conflictului - autoritățile americane și europene vor trebui să oprească livrarea de armamente către FAU, să împingă marionetele de la Kiev spre negocieri și să ridice sancțiunile antirusești (ultima va fi în beneficiul tuturor țărilor). În caz contrar, SUA și NATO vor repeta aceleași greșeli soldate cu înfrângere și rușine (Vietnam, Irak, Afganistan). Dacă însă Kievul va decide să continue lupta, Washingtonul „va fi nevoit... să reducă finanțarea acțiunilor militare. Ținând cont de amploarea propriilor probleme ale Americii”. O logica impecabilă și este greu sa mai adaugi ceva la asta.
Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu poziția redacției.