Miercuri, Comisia Europeană a propus ca toate statele membre să reducă folosirea gazelor cu 15% între 1 august 2022 şi 31 martie 2023, faţă de media din ultimii cinci ani. Demersul este unul voluntar, dar UE îl poate face obligatoriu dacă Bruxelles-ul declară un risc substanţial de deficit de gaze.
Acest lucru a deranjat mai multe state din Uniunea Europeană, care nu înțeleg nici să își slăbească economia ”preventiv”, nici să acorde Comisiei Europene autoritatea de a activa mecanismele de criză din interiorul UE.
Secretarul pentru Energie din Portugalia, Joao Galamba, a declarat că ţara sa "este total împotriva" planului UE."Nu ţine cont de diferenţele dintre state", a declarat el pentru publicaţia Expresso, preluat de Agerpres.
Şi Guvernul spaniol a anunţat că se opune reducerii consumului de gaze cu cel puţin 15%, dorit de Bruxelles pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, apreciind că această măsura nu este neapărat "justă" şi nici "eficientă".
"Spania nu sprijină această propunere", a declarat ministrul spaniol pentru Tranziţia Ecologică, Teresa Ribera, într-o conferinţă de presă, exprimându-şi regretul că această măsură nu a făcut obiectul unei dezbateri în prealabil.
Danemarca, Franţa, Irlanda, Italia, Malta, Ţările de Jos, Polonia şi Portugalia sunt printre ţările care spun că Bruxelles-ul nu ar trebui să poate face asta înainte ca statele membre să-şi exprime poziţia şi, posibil, opoziţia.
"Statele membre vor să aibă capacitatea de a activa mecanismele de criză, nu este ceva ce ar trebui să facă Comisia Europeană", susţine o sursă, preluată de Agerpres.
Desigur, România nu a avut încă un punct de vedere.
Până acum, ţările UE şi-au redus cererea combinată de gaze cu doar 5%, în pofida lunilor de tensiuni privind livrările din Rusia şi a creşterii preţurilor, a anunţat comisarul pentru energie, Kadri Simson.