După ce luni președintele rus Vladimir Putin a anunțat în discursul său adresat cetățenilor ruși și conaționalilor lui din Ucraina că Federația Rusă recunoaște suveranitatea republicilor autoproclamate din Donețk și Lugansk, marți președintele moldovean Maia Sandu a venit cu o declarație privind situația din țara noastră și din regiune. În cadrul acestei declarații, Sandu a anunțat din start că “Republica Moldova condamnă vehement acțiunile ostile față de Ucraina” și „susține ferm suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.
Avem două poziții complet diferite, care trădează nu doar două viziuni politice și geopolitice diferite, dar și raportări diferite la ceea ce se numește “interesul național”, adică în cazul lui Putin – interesul național al Rusiei și al rușilor, iar în cazul lui Sandu – interesul național al Republicii Moldova și al cetățenilor ei (alături de Sandu îl putem pune și pe președintele României, Klaus Iohannis).
Ca să înțelegem în ce constă această diferență vom reproduce mai jos, în traducere, câteva aliniate din discursul de luni al președintelui rus, ce țin de două aspecte care ne vizează în mod direct și pe noi: Republica Moldova și România: primul - cum a apărut și de cine a fost creat statul ucrainean de astăzi și al doilea – care este tratamentul aplicat de acesta minorităților naționale sau, în general, ne-ucrainenilor.
Sorgintea bolșevică a Ucrainei de astăzi
La prima chestiune, în discursul său, care oficial poartă titlul Adresarea lui Vladimir Putin către cetățenii ruși și conaționalii din Ucraina (cine vrea poate accesa link-ul pentru a vedea originalul, traducerea aliniatelor de mai jos îmi aparține, respectiv nu este oficială), liderul rus a abordat chestiunea formării Ucrainei de astăzi. Putin constată într-o manieră mai mult decât pertinentă că Ucraina este un stat artificial, creat de bolșevici.
“Așa deci, voi începe cu faptul că Ucraina de astăzi a fost formată complet și pe deplin de Rusia, mai exact de Rusia bolșevică, comunistă. Acest proces a început practic imediat după revoluția din anul 1917, mai mult, Lenin și asociații lui au făcut acest lucru într-un mod destul de brutal în raport cu Rusia însăși – din contul separării, înstrăinării unei părți a teritoriului ei istoric. Desigur, nimeni nu a solicitat opinia milioanelor de oameni care locuiau acolo”, a spus Putin.
După care președintele Federației Ruse a arătat, iarăși fără putință de a fi contrazis, că Ucraina a încorporat pe nedrept teritorii istorice rusești, dar și românești, ungurești și poloneze.
“După care, în ajunul și după Marele Război Mondial, deja Stalin a alipit la URSS și a transmis Ucrainei unele pământuri care până atunci aparțineau Poloniei, României și Ungariei. În același timp, în calitate de un fel de compensație, Stalin i-a dat Poloniei o parte din teritoriile germane strămoșești, iar în anul 1954 Hrușciov, din motive neclare, i-a luat Rusiei Crimeea și de asemenea i-a dăruit-o Ucrainei. De fapt, așa s-a format teritoriul Ucrainei sovietice”, a afirmat Putin.
După care liderul rus a făcut o analiză amplă cu privire la principiile și modul în care s-a constituit statul sovietic, despre contradicțiile care au existat la acest subiect între Lenin și Stalin și cum lozinca lui Lenin cu privire la “dreptul națiunii la autodeterminare până la secesiune” a fost pusă la baza statalității sovietice, dar și a creării Ucrainei Sovietice, care a înglobat un șir de etnii, fără acordul acestora, care doar ucrainene nu erau.
Ce poate însemna “decomunizarea Ucrainei” cu adevărat
Ca mai jos Putin să afirme răspicat că Lenin a fost cel care a rupt Donbasul, în mod brutal în raport cu populația locală, din componența Rusiei și l-a inclus în componența Ucrainei.
“Acum nu învinuiesc pe nimeni de nimic, situația din țară în acea vreme și după Războiul Civil, și în ajun era foarte complicată, critică. Acum vreau să spun doar că totul a fost anume așa. Este un fapt istoric. De fapt, așa cum deja am spus, drept urmare a politicii bolșevice a apărut Ucraina actuală, care poate fi numită pe bună dreptate, în zilele noastre, “Ucraina în numele lui Vladimir Ilici Lenin”. El este autorul și arhitectul ei. Acest lucru este susținut în totalitate de documentele de arhivă, inclusiv directivele leniniste dure privind Donbasul, care practic a fost împins în componența Ucrainei. Iar acum “urmașii recunoscători” au demolat în Ucraina monumentele lui Lenin. Asta ei numesc decomunizare. Voi doriți decomunizare? Foarte bine, nouă asta ne convine foarte bine. Dar nu trebuie, cum se spune, să vă opriți la jumătate de drum. Noi suntem gata să vă arătăm vouă ce înseamnă pentru Ucraina adevărata decomunizare”, a spus Putin.
Ce înseamnă în accepția lui Putin decomunizarea Ucrainei: recunoașterea de către Rusia a suveranității republicilor autoproclamate din Donețk și Lugansk sau mai mult decât atât? – nu avem cum să știm acum, dar cred că în curând vom vedea cu toții. Dar acesta deja este un alt subiect.
Genocidul cultural-lingvistic din Ucraina
Acum să revenim la al celălalt aspect abordat de Putin în discursul său de luni – cel al deznaționalizării forțate, al discriminării rușilor și a tuturor celor care sunt de o altă etnie decât cea ucraineană. Acest aspect ne privește și pe noi, cetățenii Republicii Moldova și ai României.
“În același timp, din start, autoritățile ucrainene, vreau să menționez acest lucru, anume de la primii pași au început să construiască statul lor negând totul ce ne unește pe noi (pe ucraineni și ruși – n.n.), s-a străduit să deformeze conștiința, memoria istorică a milioane de oameni, a generații întregi care au locuit în Ucraina. Nu este de mirare că societatea ucraineană se confruntă cu creșterea naționalismului radical, care rapid obține forma rusofobiei agresive și a neonazismului. De aici și participarea naționaliștilor și neonaziștilor ucraineni în bandele teroriste din Caucazul de Nord, dar și pretențiile teritoriale tot mai răsunătoare adresate Rusiei”, a afirmat Vladimir Putin.
Președintele rus a amintit și de deznaționalizarea forțată la care recurge regimul de la Kiev.
“Continuă cursul spre de-rusificare și asimilarea forțată. Rada Supremă emite fără întrerupere decizii discriminatorii, deja este în vigoare legea despre așa-zisele popoare băștinașe. Oamenilor care se consideră ruși și care ar fi vrut să-și păstreze identitatea, limba, cultura li s-a dat de înțeles în mod clar că ei în Ucraina sunt străini. În conformitate cu legile privind educația și funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat, limba rusă este expulzată din școli, din toate sferele publice, până și din cele mai simple magazine. Legea privind așa-zisa lustrație, “curățire” a puterii, a făcut posibilă răfuiala cu funcționarii de stat incomozi”, a declarant Putin.
De ce Putin nu-i abandonează pe ruși din Ucraina, iar Sandu și Iohannis îi trădează pe conaționalii lor
Că Vladimir Putin spune adevărul gol-goluț despre felul în care sunt tratați rușii în Ucraina o știm cu toții pentru că exact așa sunt tratați și conaționalii noștri din țara vecină: sunt umiliți și batjocoriți pentru faptul că sunt români/moldoveni, li se închid școlile în limba maternă, sunt deznaționalizați, ucrainizați forțat.
Maia Sandu, Kalus Iohannis cunoscu lucrul acesta? Dar dacă îl cunosc, atunci de ce tac? De ce Maia Sandu, în aceste condiții, “susține ferm suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a participat la Platforma Crimeii și nici măcar odată nu a abordat în discuțiile cu Vladimir Zelenski problema românilor/moldovenilor din Ucraina, genocidul cultural și lingvistic la care aceștia sunt supuși de regimul de la Kiev?
Este culmea să-l auzi pe președintele Federației Ruse să spună unei lumi întregi că Ucraina deține teritorii românești și să nu-l auzi niciodată spunând acest lucru pe președintele României sau un alt demnitar de la București.
Dar de ce cei doi, Maia Sandu și Klaus Iohannis, tac mâlc? Simplu: pentru că, spre deosebire de Vladimir Putin, ei au stăpâni – occidentalii, mai exact americanii, iar aceștia îi permit orice regimului de la Kiev atâta timp cât acesta este un instrument care poate fi folosit împotriva Federației Ruse, iar unor vasali ca Iohannis și Sandu nici măcar că crâcnească, să bolmojească și ei ceva în apărarea conaționalilor lor și a intereselor țărilor lor.
Asta-i diferența de abordări ale liderului rus și celor doi vremelnici vechili instalați de americani la Chișinău și București: Putin nu-i abandonează, nu-i trădează pe conaționalii lui, pe când Ioahannis și Sandu – da.
Așa că să nu mai mire pe nimeni când la Chișinău se fac cercetări sociologice și acestea constată că Putin se bucură de mai multă încredere printre moldoveni decât politicienii locali. Sunt sigur că, dacă s-ar efectua un asemenea sondaj acum, Vladimir Putin ar devansa-o cu mult pe Maia Sandu. Și pe Klaus Iohannis, dacă publicul din dreapta Prutului ar avea acces la informații de alternativă. Și asta în pofida faptului că acolo mainstream-ul occidental îl demonizează non-stop pe Putin și Federația Rusă.