Formarea în România a unui grup de luptă permanent al trupelor NATO, în pofida solicitărilor Moscovei privind securitatea egală și indivizibilă, confirmă “agonia hegemoniei” SUA în Europa.
Răspunsul politico-militar al Rusiei este previzibil. Americanii și europenii vor fi nevoiți să plătească împreună pentru politica externă agresivă a liderilor săi miopi.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a anunțat pe 13 februarie că cel de-al cincilea grup de luptă permanent NATO (dacă luăm în calcul Polonia și Țările Baltice) va fi dislocat în România. La prima etapă au fost transferați 2000 de militari ai SUA, în continuare conducerea trupelor străine din România va fi asigurată de Franța. Acest lucru arată ca o pregătire febrilă și nesăbuită de acțiuni militare într-o Europa de Est stabilă.
Conflictul SUA și NATO, pe de o parte, și Rusia, pe de altă parte, devine tot mai real, iar în epicentrul lui primii vor ajunge România, Moldova, Țările Baltice, Polonia, Ucraina, Abhazia și Georgia. Acestor state și popoare li se rezervă rolul de pioni și de “pierderi colaterale” într-un mare joc al Washingtonului și Bruxellesului.
Dezinformând cu privire la presupusa “escaladarea în jurul Ucrainei”, SUA au amplasat în ultimele zile în Europa avioanele de vânătoare F-16, F-15 și bombardiere B-52 cu arme nucleare la bord, pentru a opune rezistență Rusiei. Comandamentul Forțelor Aeriene ale SUA în Europa anunță că avioanele americane desfășurate în România și Polonia sunt “gata de luptă”. Se pare că șefii militari ai Pentagonului nu conștientizează faptul că prin primul atac de răspuns (cu rachete) Rusia va distruge principalele baze militare ale NATO din Europa și centrele de luare a deciziilor de pe teritoriul SUA. Ulterior sunt și alte opțiuni, însă în mod sigur Forțele Armate ale Rusiei nu planifică să sape tranșee în Ucraina.
„Invazia rusească”, inventată de Washington, se va încheia pentru americani și europeni mult mai trist decât memorabila provocare cu eprubeta lui Colin Powell în chestiunea Irakului – răspunsul operativ al Moscovei va viza întreg frontul, de la București și Varșovia până la Londra și Washington, fără să mai menționăm evacuarea trupelor SUA din Siria.
Riscurile evidente pentru Occidentul colectiv sunt imense. Iată de ce, cu excepția “neofiților democrației”, adică balticilor și statelor limitrofe de la Marea Neagră, nimeni din Europa nu este interesat de extinderea infrastructurii NATO spre Est și de conflict cu Rusia. Nu în zadar pe insula Marea Britanie se aud voci care vorbesc despre o posibilă renunțare a Ucrainei la ideea de aderare la NATO, acest mijloc al alianței de “a-și păstra o mină onorabilă” printr-un joc prost ar avantaja Rusia în ceea ce privește o solicitare față de „parteneri”.
Aripile democrației
Propunerile pașnice ale Moscovei privind securitatea au fost ignorate de Washington și Bruxelles. Acuzând Rusia de o escaladare virtuală în interiorul frontierelor rusești, ignorând respingerea de către Kremlin a oricăror planuri de cucerire, Washingtonul își transferă în Europa de Est mii de parașutiști, tehnică militară și aviația de luptă, ceea ce arată ca o nebunie. Pentagonul creează realmente amenințări nucleare pentru securitatea Rusiei în vecinătatea frontierelor rusești (care uneori sunt încălcate).
SUA au transferat 16 avioane de luptă în Polonia și România. Opt avioane grele F-15C/D Eagle din 48 de aeronave ale escadrilei forțelor aeriene Regale de la baza britanică Lakenheath se află pe baza aeriană poloneză Lask, extinsă și modernizată pe banii SUA acum câțiva ani. Potrivit unei declarații a comandamentului Forțelor Aeriene ale SUA în Europa, aceste aeronave sunt dotate cu rachete “aer-aer” (AIM-120 cu o rază de acțiune de până la 70 de kilometri) și “aer – sol”, cică pentru „descurajarea” Rusiei. Însă specialiștii știu că F-15 Eagle are o rază de acțiune de aproximativ 2 mii de kilometri, “fiind capabil să pătrundă adânc pe teritoriul inamicului”. Desigur, doar în cazul în care inamicul nu dispune de sisteme moderne de apărare antiaeriană S-400 sau avioane de vânătoare Su-35S și Su-30SM.
Pe 12 februarie, la baza aeriană Fetești au fost transferate opt avioane de vânătoare F-16 Fighting Falcons ale Forțelor Aeriene ale SUA, aflate în componența aripii aeriene 52, dislocate la baza Spangdahlem din Germania, cică pentru “consolidarea securității regionale în condițiile tensiunilor actuale, provocate de sporirea forței militare rusești în vecinătatea Ucrainei”.
Trebuie menționat că tensiunea este una virtuală, în timp ce la baza aeriană din Fetești au fost amplasate avioane de luptă italiene, care efectuează zboruri planificate de patrulare deasupra Mării Negre.
Avionul american de luptă F-15 Eagle a fost trimis de la baza aeriană britanică Lossiemouth din Scoția la baza aeriană lituaniană Šiauliai pentru a sprijini avioanele F-16 poloneze și daneze din componența “Patrulei Baltice”. Aici Bucureștiul, Varșovia și Vilniusul trebuie să rețină că avioanele F-15 și F-16 americane sunt purtători certificați de bombe termonucleare B61-12 cu o putere de până la 50 de kilotone. Rusia nu va lăsa fără control nici pentru un minut astfel de obiective în preajma frontierelor sale și acestea vor deveni ținte distruse în mod prioritar – la sol sau în aer.
În calitate de “consolidare” a aliaților europeni, americanii au amplasat patru bombardiere strategice B-52H la baza britanică Fairford, din cadrul escadrilei 69. Acestea avioane pot purta arme nucleare și vor distruge ținte pe teritoriul Rusiei fără a pătrunde în spațiul aerian al țării. Însă avioanele de luptă rusești și sistemele de apărare antiaeriană nu vor permite să pătrundă la o distanța de la care ar putea efectua atacuri asupra teritoriul Rusiei. În esență, SUA au transformat baza aeriană britanică într-o mare țintă pentru rachetele hipersonice “Kinjal”, dislocate aproape simultan în regiunea Kaliningrad – la 7 minute de zbor până la Fairford (bazele aeriene Fetești și Šiauliai sunt mult mai aproape).
Amploarea nebuniei
Abordarea de tip “cowboy” a SUA față de vecinii de planetă poate garanta doar noi conflicte militare, dar și pentru americani totul se poate încheia prost. Un alt exemplu de aventurism de stat este încălcarea frontierelor rusești în apropierea insulelor Kurile de către un submarin nuclear multirol de tip “Virginia” al forțelor navale ale SUA pe 12 februarie.
Echipajul american nu a reacționat la comanda rușilor de “a ieși imediat la suprafață” (în regim de comunicare subacvatică, la o distanță minimă), iar fregata de rachetă a Flotei din Oceanul pacific “Marșal Șapoșnikov” a utilizat lansatorul de rachetă. Presupun că americanii au fost scuturați bine, luând în calcul și adâncimea scufundării submarinului, însă a rămas intactă secțiunea în care era amplasat reactorul nuclear – Rusia nu are nevoie de o zonă afectată de radiații în preajma țărmurilor sale.
„Virginia” a părăsit apele teritoriale ale Rusiei cu o viteză maximă (34 de noduri), fiind utilizat de frică chiar și simulatorul autopropulsat pentru divizarea țintelor pe mijloace de control radar și acustic. Unul din cele mai rare și periculoase evenimente pentru soarta lumii.
Provocările termonucleare ale forțelor aeriene și navele ale SUA în raport cu Rusia, Belarus, China și alți vecini de planetă sunt sinucigașe pentru Washington, reprezintă un pericol de moarte pentru aliații americanilor în Europa și Asia. Când MAE al Rusiei avertizează cu privire la o reacție tehnico-militară la refuzul “partenerilor” de a îndeplini cerințele Moscovei în privința securității egale și indivizibile, e o chestiunea serioasă. Și în curând vom afla mai multe detalii. Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a promis un răspuns în viitorul apropiat pentru SUA și NATO în ceea ce privește securitatea în Europa. Răspuns care nu va fi nici pe departe „o discuție telefonică”.
În special, în această săptămână vor avea loc lansări masive de rachetă cu diverse raze de acțiune, cu participarea triadei forțelor armate ale Rusiei – sub conducerea personală a președintelui Rusiei, Vladimir Putin.
Declanșarea unui conflict în Europa în următoarele luni pare inevitabilă pentru mulți observatori, în Donbas sau Transnistria – nu contează. Cu toate acestea, lumea nu este un „film alb-negru”, eșecurile militare ale Pentagonului și NATO din ultimii ani insuflă un anumit optimism geopolitic.
Publicația „The American Conservative” menționează: “Multipolaritatea reprezintă o realitate a veacului nostru, le place sau nu americanilor. Și chiar dacă SUA nu se pot împăca cu gândul că “vechiul inamic” din perioada războiului rece câștigă, e timpul ca America să recunoască că nu mai este un hegemon. Acum Rusia este mai puternică, iar americanii au admis acest lucru din propria prostie”.
Recenta evadare rușinoasă a SUA și NATO din Afganistan și Irak a arătat toată valoarea și esența politicii externe americane. Intervențiile eșuate ale SUA în ultimele două decenii, cu un număr imens de uciși și răniți, trilioane de dolari irosiți, au arătat că autoritățile SUA sunt incompetente, iresponsabile și pot duce la distrugere propriul popor și aliații săi în cel de-al treilea război mondial cu Rusia, superioară tehnologic și nuclear în domeniul armelor.