Societate
Fiți alături de Sputnik Moldova pentru a afla primii informații care vizează sfera socială

Percheziții în dosarul lui Stoianoglo: Unde au descins oamenii legii

Oamenii legii au descins în birourile a doi procurori din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Perchezițiile s-au desfășurat în dosarul lui Alexandr Stoianoglo.
Sputnik
CHIȘINĂU, 19 oct - Sputnik. Procuratura generală anunță că luni, 18 octombrie, oamenii legii au descins în birourile a doi procurori din cadrul PCCOCS. Perchezițiile de luni au fost efectuate în dosarul procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo.
Potrivit procurorului pe caz, perchezițiile au fost necesare pe motiv că procurorii PCCOCS au refuzat să le prezinte procurorilor anticorupție toate actele și obiectele solicitate în condiții legale.

”Necesitatea efectuării perchezițiilor a fost determinată de probatoriul administrat până în prezent în cadrul urmăririi penale și se încadrează perfect în prevederile normelor de drept care reglementează aceste acțiuni procesuale, perchezițiile respective fiind preventiv autorizate de către judecătorul de instrucție”, a precizat Victor Furtună.

Totodată, potrivit lui Furtună, perchezițiile s-au limitat doar la cazului lui Stoianoglo și nu s-au extins asupra altor cauze penale pe care le gestionează procurorii în birourile cărora au descins oamenii legii.
”În contextul celor menționate, considerăm fără temei declarațiile prin care se încearcă de a crea artificial conexiuni între acțiunile de urmărire penală menționate și alte cauze penale din gestiunea procurorilor vizați”, a mai precizat Furtună.
Politică
În izolator sau la libertate? Ce au decis magistrații Curții de Apel în dosarul Stoianoglo
Amintim că Stoianoglo a fost reținut în seara zilei de 5 octombrie, chiar înainte de briefingul de presă anunțat de acesta. La solicitarea procurorului Victor Furtună, ofițerii mascați ai serviciilor speciale l-au scos pe Stoianoglo din clădirea Procuraturii Generale, apoi l-au plasat în izolatorul de detenție preventivă pentru 72 de ore.
Arestarea procurorului general a provocat mai multe acțiuni de protest la Comrat și Chișinău.
În data de 8 octombrie, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, au admis parțial demersul procurorului de caz Victor Furtună, iar procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Totodată, pe 15 octombrie, magistrații Curții de Apel au luat decizia de a respinge recursul procurorului pe caz prin care a fost solicitat arestul lui Stoianoglo în penitenciar, dar și recursul avocaților acestuia prin care s-a solicitat cercetarea lui în libertate. Astfel, Stoianoglo a rămas în arest la domiciliu.
Cea mai gravă învinuire care îi este adusă lui Stoianoglo ține de modificarea cadrului legal prin care a facilitat implementarea schemei de spălare a banilor în proporții deosebit de mari. I se încriminează că, în perioada când a fost președinte al comisiei parlamentare, ar fi introdus un amendament la legea cu privire la spălarea de bani, ceea ce a dus la favorizarea spălării banilor. De fapt, amendamentul a venit de la Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și a Corupţiei.
Societate
Percheziții la Ungheni: Doi inspectori fiscali au ajuns pe mâna ofițerilor CNA
Procurorul general suspendat pledează nevinovat și se arată revoltat de învinuirile care i se aduc.
"În prima zi de reținere eu am prezentat documentele care arată că nu am nimic cu amendamentele care au fost introduse în lege în 2011. Inițiativa a venit de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice, a trecut prin Guvernul Filat, a fost expediată în Parlament. (...) Eu ca președinte al Comisiei am semnat raportul. Mai mult nimic. Ce am eu cu Laundromatul? Vă imaginați că atunci, în perioada când era la putere coaliția dintre liberal-democrați și democrați, Plahotniuc și Filat, Stoianoglo putea introduce niște modificări care să schimbe situația în țară?", a declarat anterior pentru presă procurorul general suspendat.
Potrivit avocatului Vasile Gafton, Articolul 71 al Constituției spune că deputatul nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opțiunile sale: ”Deputatul nu poate fi persecutat sau tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului”.