Danara Kurmanova
Au trecut 30 de ani de la prăbușirea Uniunii Sovietice, iar în străinătatea apropiată (termen care include spațiul post-sovietic - n. Sputnik Moldova ) se pune întrebarea din când în când: oare nu periclitează limba rusă dezvoltarea limbii naționale? În data de 23 septembrie, președintele Kîrgîzstanului, Sadîr Japarov, a sugerat: pentru a asigura funcționarea deplină a limbii kîrghîze este necesară de a înceta folosirea limbii ruse în documentele oficiale (acum documentele oficiale din Kîrgîzstan sunt întocmite în două limbi).
În același timp, o serie de țări post-sovietice a ajuns la concluzia că limba rusă este importantă pentru dezvoltarea lor economică și tehnică. Cum s-a schimbat rolul limbii ruse și atitudinile față de aceasta în țările fostei URSS, a aflat corespondentul Sputnik.
Cetățenii simpli din Kîrgîzstan - pentru limba rusă
În timp ce președintele Japarov propune eliminarea limbii ruse din documentele oficiale, una dintre universitățile de frunte ale republicii, Universitatea Kârgîză-Rusă Slavă în numele lui Elțin, lucrează sub sloganul: „Cu limba rusă, veți cuceri lumea!”. Iar oamenii de știință din cadrul acestei instituții au publicat un studiu ale cărui rezultate arată că majoritatea locuitorilor Kîrgîzstanului consideră limba rusă necesară pentru dezvoltarea statului.
„Am realizat un sondaj”, spune Mamed Tagaev, doctor în filologie, profesor universitar. - Au fost intervievați 740 de persoane - sunt persoane cu vârste cuprinse între 30 și 60 de ani, care locuiesc în regiunile țării. Nu am intervievat locuitorii din Bișkek, pentru că acolo este folosită atât limba rusă, cât și cea kîrgîză”.
Conform rezultatelor sondajului, 99% dintre cei chestionați consideră că limba rusă oferă acces la educație de calitate, ajută la creșterea profesională și crește competitivitatea pe piața muncii. Mai mult, istoricește, pentru cetățenii din Kîrgîzstan, limba rusă a devenit un mijloc de comunicare cu lumea exterioară, spune profesorul Tagaev.
„Limba rusă din Kîrgîzstan și-a păstrat statutul oficial în noua Constituție”, spune el. „În ajunul evenimentelor politice din țară, apar uneori declarații populiste că este necesar să se elimine limba rusă din viața publică”.
Apropo, în Kîrgîzstan, pentru 28 noiembrie 2021, sunt anunțate alegeri extraordinare pentru Jogorku Kenesh (parlamentul țării). Răspunzând întrebării Sputnik dacă posibilele reforme în sfera documentelor oficiale vor afecta statutul limbii ruse, Mamed Tagaev subliniază: „Acum fiecare cetățean este liber să formuleze o petiție în limba rusă, acesta este dreptul său constituțional. Prin urmare, trecerea documentației oficiale în limba kîrgîză, fără îndoială, va slăbi semnificativ poziția limbii ruse în Kîrgîzstan”.
Astăzi, aproximativ 26 la sută din populația țării preferă să-și întocmească documentele în limba rusă. Potrivit Comitetului Național de Statistică al Kîrgîzstanului, până în 2021, din 6,6 milioane de cetățeni ai țării, 1,7 milioane de oameni nu sunt etnici kîrgîzi.
„A sosit timpul pentru armonizarea relațiilor dintre cele două limbi”, spune profesorul Tagaev. „Este necesar să se înlăture contrapunerea tacită dintre limba kîrgîză și cea rusă și să se ajungă la convingerea că rusa nu este o limbă străină pentru poporul kîrgîz, că aceasta deschide oportunități suplimentare pentru dezvoltarea unui individ și pentru stat, în ansamblu”.
Dar cum stau lucrurile la vecini?
Între timp, în statul vecin, Kazahstan, lumea nu este dispusă să limiteze rolul limbii ruse, în ciuda incidentului activistul Kuat Ahmetov, care a organizat raiduri lingvistice. Dimpotrivă, după ce Ahmetov și adepții săi au aranjat verificări în magazinele din în cinci orașe, privind cunoașterea limbii kazahe, Procuratura Generală din Kazahstan a anunțat inițierea unui dosar penal - Ahmetov a fost acuzat că a incitat la ură etnică.
Actul lui Ahmetov a fost condamnat de mulți reprezentanți ai autorităților țării, iar președintele Kassym-Jomart Tokayev a reamintit că limba rusă din Kazahstan are statutul de limbă de comunicare interetnică și „utilizarea sa, conform legii, nu poate fi împiedicată”.
Actuala „Lege privind funcționarea limbii a Republicii Kazahstan” proclamă: limba rusă poate fi utilizată oficial la nivel de egalitate cu cea de stat (kazahă - n.red.), în organizațiile guvernamentale și administrative. Iar încălcarea drepturilor cetățenilor pe principiul limbii vorbite este considerată o încălcare a drepturilor lor.
„Granița dintre Rusia și Kazahstan este cea mai lungă din lume. Limba rusă este una dintre cele șase limbi oficiale ale ONU, așa că trebuie să tratăm această problemă într-un mod civilizat", a spus Tokaev, menționând, de asemenea, că dorința de a învăța limba kazahă este o datorie "pentru toți cei care își leagă viitorul lor de Kazahstan", dar țara este pregătită "să suprime orice formă de radicalism".
Cu privire la importanța limbii ruse a fost exprimată recent și de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, care a reamintit că există 340 de școli în țară în care se desfășoară instruirea în limba rusă. Se dezvoltă marea și puternica limbă rusă și Uzbekistan, unde guvernul și-a asumat toate costurile de predare a limbii ruse pentru lucrătorii imigranți.
„Ministerul Ocupării Forței de Muncă din Uzbekistan cooperează cu Universitatea de Prietenie a Popoarelor din Rusia”, a spus Suratbek Abdurahimov, șeful autonomiei naționale-culturale uzbece din Sankt Petersburg, într-un comentariu pentru Sputnik. - În cadrul acestui proiect, 700 de profesori de limba rusă din Uzbekistan au urmat o pregătire avansată, acum pot să-i învețe pe munictorii imigranți”.
Acest act al autorităților uzbece vorbește despre cât de importantă este limba rusă pentru țară, crede Abdurahimov.
„Nu este vorba doar de relațiile cu Rusia, deși nivelul imigrației aici este, desigur, ridicat”, spune el. - Dar să luăm relațiile cu alte țări din fosta URSS - cum să comunicăm cu ele? Limba rusă este, de asemenea, o limbă internațională în domeniul educației, a științei și a relațiilor de afaceri".
„Nimeni nu se pronunță împotriva limbilor naționale”
Limba rusă este importantă pentru străinătatea apropiată (țările vecine Rusiei - n.n.) datorită competitivității sale, spune Mihail Osadcii, doctor în filologie, prorector pentru științe la Institutul de stat al Limbii Ruse "Pușkin". Potrivit acestuia, în ceea ce privește numărul de vorbitori, limba rusă ocupă locul 8 în lume, în plus, este utilizată în 15 organizații internaționale (pentru comparație: engleza este utilizată în 23).
"Multilingvismul este o tendință absolută în lumea modernă, un element de succes și un avantaj competitiv", a spus Osadcii într-un interviu pentru Sputnik. „Dar dacă o țară reduce în mod deliberat șansele populației de a cunoaște mai multe limbi, atunci își dăunează ei însăși: reduce contactele comerciale și, în general, periclitează necesitățile cetățenilor ei”.
Mihail Osadcii aduce Ucraina drept exemplu.
„De fapt, orice limbaj este un mijloc de a satisface nevoile simple: să transmită și să primească informații, să primească anumite servicii sociale”, explică el. "De cetățenii Ucrainei ce vor să meargă la spectacole sau să vizioneze filme în limba rusă? Pentru că sunt fani atât de mari ai Rusiei? Nu, doar că se simt confortabil. Aceasta este o traiectorie cotidiană în care statul intervine și spune: nu, limba în care vorbești este nedorită".
Apropo, opinia unor politicieni ucraineni că respingerea limbii ruse va afecta Rusia nu are temei, subliniază Osadcii.
„Acest lucru nu are niciun efect asupra situației interne din Rusia”, spune el. "Dar tensiunea se creează în interiorul Ucrainei. Oamenilor nu le plac restricțiile artificiale. Și este important să înțelegem că atunci când există o cerere de multilingvism, nimeni nu spune: „Dar haideți să strâmtorăm limba națională a țării, astfel încât limba rusă să domine”. Pur și simplu, este vorba despre egalitate și acest lucru este logic: cineva trebuie să învețe o limbă străină, iar cei care au studiat o limbă străină știu cât de greu este. Și aici ți se oferă, pur și simplu, un avantaj - știi două limbi simultan - dar dumneavoastră renunțați la acest avantaj".