Valeri Mihailov
În urmă cu doar câteva săptămâni, Cabinetul de Miniștri a aprobat un proiect de lege privind așa-numita perioadă de tranziție: în acesta se vorbește despre „frumoasa Ucraină a viitorului”, care va controla Crimeea și întregul Donbas, va priva fără scrupule populația locală în drepturi și o va spală pe creier și va construi pe aceste teritorii nenumărate monumente și memoriale în cinstea „victoriei” asupra Rusiei, notează editorialistul Valeri Mihailov într-un material pentru RIA Novosti.
Acum, guvernul a înaintat parlamentului un proiect de lege „Cu privire la modificările aduse anumitor legi din Ucraina cu privire la recunoașterea organizațiilor drept teroriste”.
Acesta ar trebui să simplifice recunoașterea a aproape oricărui grup de persoane drept organizație teroristă, dacă acesta nu îi este pe placul Kievului oficial.
Și, deși după adoptarea unei astfel de legi, nu numai obligațiile Ucrainei în temeiul Acordurilor de la Minsk vor fi inevitabil încălcate, ci și drepturile omului și libertățile fundamentale din țară, Occidentul cu siguranță va închide din nou ochii ochi chiar și la astfel de acțiuni flagrante ale clienților săi de la Kiev, intitulați guvernul ucrainean.
În nota explicativă a proiectului de lege, necesitatea adoptării acestuia este explicată într-un mod vag și de neînțeles, deoarece autorii nu au îndrăznit să indice adevăratul obiectiv al acestuia - simplificarea procesului de etichetare a unei organizații drept „teroristă” și extinderea criteriilor în acest sens.
Trebuie remarcat faptul că autoritățile ucrainene la diferite niveluri încearcă de șapte ani să eticheteze drept organizații teroriste Republica Populară Lugansk și Republica Populară Donețk.
Însuși războiul din Donbas a început sub eticheta unei operațiuni antiteroriste. Autoritățile ucrainene au venit cu astfel de idei și la nivel internațional. Dar nu au reușit să obțină o astfel de determinare în acest sens nici măcar din partea judecătorilor ucraineni. Nu mai vorbim de recunoașterea la nivel internațional a acestui absurd. Situația ar putea să se schimbe radical dacă aceatsă lege va fi adoptată.
În primul rând, apare o interpretare largă a definiției organizației teroriste. Aceasta este „o asociere ierarhică stabilă a mai multor persoane (cinci sau mai multe), creată în scopul desfășurării activităților teroriste, în cadrul căreia se realizează distribuirea funcțiilor, au fost stabilite anumite reguli de conduită care sunt obligatorii pentru aceste persoane în timpul pregătirii și implementării actelor teroriste." Parcă nimic ieșit din comun: trebuie să-ți stabilești un obiectiv (implementarea atacurilor teroriste) și ai nevoie însăși atacurile teroriste.
Dar chiar următoarea propoziție dă totul peste cap: „o organizație este recunoscută ca teroristă dacă cel puțin o persoană care este membru sau are o legătură cu această organizație desfășoară activități teroriste, cu condiția ca să fie la curent cu această activitate cel puțin unul dintre organizatori sau lideri (organele de conducere) sau proprietarul beneficiar final ".
Pentru comparație: acum, pentru a recunoaște o organizație ca fiind teroristă, este necesar să se demonstreze că cel puțin una dintre unitățile sale este angajată în terorism iar conducerea acesteia este la curent cu cele întâmplate. Acum nu vorbim nici măcar despre un membru individual al organizației, ci despre o anumită persoană care are un fel de legătură cu aceasta!
Este considerabil mai ușor să împingi instanța să recunoască o anumită persoană ca teroristă decât să faci un astfel de truc cu o structură întreagă.
Apoi este doar doar o chestiune de tehnică să recunoști acel „terorist” ca având legături cu organizația ce trebuie etichetată drept teroristă. Și cu atât mai simplu e să stabilești că activitatea sa este „acoperită de intenția” liderului. Mai mult, conceptul de „acoperire prin intenție” nu este descifrat în niciun fel - poate că este vorba despre „vise secrete”. Dar este cu siguranță posibil să interpretăm acest lucru mult mai larg decât conceptul de „în cunoștință de cauză”.
În continuare se stipulează că, pentru ca organizația să fie recunoscută ca teroristă, este suficient să se găsească o persoană vinovată în conformitate cu unul din cele șase articole din Codul penal:
act terorist;
atragerea în comiterea unui act terorist;
îndemnuri publice la terorism;
crearea unei organizații teroriste;
sprijin în atentat terorist;
finanțarea terorismului.
După cum puteți vedea, cinci din cele șase articole nici nu prevăd necesitatea comiterii actului terorist în sine.
Atunci când o persoană este condamnată în baza unuia dintre aceste articole, instanța, sub patronajul SBU, va recunoaște o organizație teroristă „la pachet”. Care are doar o anumită legătură cu ea.
Apoi, decizia instanței în termen de cinci zile este transmisă aceluiași SBU, care în termen de trei zile include organizația în registrul celor teroriste. Acesta din urmă va fi plasat pe site-ul oficial al SBU. Informația va conține numele organizației, date despre lideri și beneficiar, link către decizia instanței și tipul măsurilor de drept penal aplicate. Asta nu este doar un „termen” pentru o anumită persoană, ci și interzicerea activității organizației, confiscarea activelor sale și așa mai departe.
În termeni practici, este evident că, de exemplu, în legătură cu Republica Populară Lugansk și Republica Populară Donețk., orice luptă de pe linia de contact din Donbas poate fi calificată de SBU (și a fost de mai multe ori) drept act terorist. Și apoi, cu schema descrisă de examinare a cazului în instanță, republicile nerecunoscute vor de fapt recunoscute automat ca teroriste. Aceasta va „îngropa” în cele din urmă punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk.
Având în vedere „încăpățânarea” regimului de la Kiev, nu pot fi excluse încercările de a se focusa în acest sens pe Rusia sau oricare dintre organele și organizațiile sale.
Dar problema nu se limitează doar la aceste aspecte. La urma urmei, legea poate fi folosită ca o bâtă mortală împotriva oponenților politici (partide, mass-media de opoziție și așa mai departe) și chiar împotriva persoanelor care au bunuri - ca un mod mai legitim de a le „stoarce” decât deciziile extrajudiciare ale Consiliul de Securitate și Apărare.
Faptul că SBU are destui provocatori pentru acest lucru este demonstrat de faptele istoriei moderne a Ucrainei, de la pseudo-crima lui Arkadi Babcenko, în care a crezut chiar și liderii occidentali, până la adevăratele crime ale lui Olesi Buzina, Pavel Șeremet sau arderea oamenilor din Odesa.
Adică, vorbim nu numai despre retragerea efectivă din „Minsk”, ci și despre consolidarea în continuare a totalitarismului în Ucraina cu aromă nazistă.
Da, desigur, pentru ca tot ce este descris să devină realitate, acest proiect de lege trebuie să treacă prin Rada Supremă.
Apropo, pentru retragerea efectivă a Ucrainei din Acordurile de la Minsk, va fi suficient să adoptăm chiar unul dintre cele două proiecte de lege guvernamentale: fie cel „terorist”, fie proiectul de lege menționat mai sus privind „perioada de tranziție”. Dar se pare că nu va fo o problemă să fie adoptate ambele, cu excepția cazului în care Zelenski & Co nu vor primi preste mâini de la patronii lor occidentali.