MOSCOVA, 26 august – RIA Novosti, Irina Badmaeva. Anterior, prognozele pesimiste erau determinate de instabilitatea economiei americane: creșterea datoriei de stat și injecțiile de numerar de trilioane, menite să stopeze creșterea inflației. RIA Novosti a încercat să afle în ce măsură talibanii afgani pot contribui la „dedolarizarea” globală.
Un nou eșec
Îngrijorări privind soarta monedei americane a exprimat fostul președinte al Goldman Sachs Asset Management și fostul ministru de Finanțe al Marii Britanii, Jim O'Neill. În opinia lor, dolarul a pierdut deja poziția dominantă în lume, mai mult, este sub semnul întrebării și statutul său de monedă de circulație internațională. Retragerea pripită a trupelor din Afganistan a complicat și mai mult situația.
Dolarul a mai trecut printr-o criză majoră în 1975, când SUA a plecat din Vietnam. Însă atunci, Japonia, Germania și China au făcut tot posibilul să prevină fluctuațiile cursului valutar. Beijingul a refuzat să-și sporească prezența yuanului pe piețele financiare, atât la nivel intern, cât și internațional.
Astăzi însă, regulile de joc sunt altele. Motorul creșterii economice se mută în Asia, iar lider incontestabil în acest sens este China. De la mijlocul secolului trecut, până în prezent, chinezii și-au sporit de patru ori ponderea în PIB-ul mondial, ceea ce înseamnă astăzi aproape 20%. Pentru comparație, ponderea SUA este de 24 la sută.
Fondul Monetar Internațional revizuiește în prezent coșul DST, care oferă drepturi speciale de tragere și sporesc lichiditatea internațională prin completarea valutelor de rezervă standard. Dacă yuanul se va întări, sistemul financiar global se va schimba, notează Jim O'Neill.
Sub presiunea Băncii Centrale Europene, cota parte a dolarului american în rezervele mondiale a scăzut în 2018 la 61,7%, un minim istoric pentru ultimii 20 de ani. Anul trecut, a coborât mai jos de 60%, o premieră din 1995 încoace.
Un rol în acest sens l-au jucat chiar autoritățile monetare americane. Când pandemia lua turații, acestea au început să tipărească bani la greu și să injecteze trilioane în economie. Inflația a atins 5,4 la sută, cel mai mare din nivel din ultimii 13 ani.
Astăzi, dinamica poate fi descrisă cam așa: „un pas înainte, doi înapoi”, iar asta face ca prognozele pesimiste să apară cu regularitate. Retragerea neîndemânatică din Kabul înrăutățește și mai mult această situație.
În opinia majorității economiștilor, riscuri majore pentru economie, în urma situației din Afganistan, nu există. Influența acestei țări islamice în economia globală este infimă. Iar concurenții nu vor putea pune prea mare presiune pe moneda americană.
„Japonia este satelitul SUA pe dimensiunea militară și economică. Nu va face nicio mișcare necoordonată. Chiar și China, care și-a înrăutățit relațiile cu Washingtonul, depinde, în continuare, de piața americană. Beijingul va avea grijă să nu înrăutățească situația”, consideră Vladimir Grigoriev, asistent universitar la Facultatea de Economie a Universității Prieteniei Popoarelor din Rusia.
Dolarul va rezista datorită forței politico-militare, supremației tehnologice și manipulărilor financiare. Una dintre cele mai mari probleme este creșterea masei monetare. Însă toate pârghiile de control sunt în mâinile Sistemului Federal de Rezerve al SUA. Autoritatea de reglementare ar putea trece la o politică dură până la sfârșitul anului: să crească rata de bază, iar acest lucru ar consolida moneda națională.
Semnale deja există. Pe 18 august, Sistemului Federal de Rezerve al SUA a publicat procesul-verbal al ședinței consiliului director. Investitorii au găsit în acest document ceea ce căutau: mașina de tipărit bani va fi oprită. Piața se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în noiembrie. Iar în 2022 se așteaptă creșterea ratei, ceea ce, iarăși, va susține dolarul.
Singurul scenariu distructiv îl reprezintă implicarea într-un alt mare război. Dar deocamdată, Casa Albă evită să facă acest lucru.
Dolarul, monedă forte
Scoaterea dolarului de pe arena financiară globală se încearcă de câteva decenii. Cota euro și a yuanului în operațiunile internaționale crește, puțin câte puțin. Dar nu trebuie să uităm că UE și China sunt exportatori, în primul rând, iar SUA sunt principala lor piață de desfacere.
Mai mult, zona euro își revine mai greu după pandemie.
„Slăbiciunea și eterogenitatea încurcă. Există și alte țări pe lângă Germania, Franța, Austria. Dacă Europa de Sud participă, cel puțin, la piața comună a forței de muncă, atunci statele estice și baltice, cu excepția Republicii Cehe, sunt un balast economic, și trag în jos întreaga regiune. Dar trebuie să recunoaștem că euro este cea mai puternică monedă după dolar”, susține Vladimir Grigoriev.
A doua după cea mai mare economie a lumii, după SUA, este China. Cu toate acestea, yuanul nu este prea popular în comerțul internațional, menționează Anna Harcenko, consultant financiar independent.
Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional, în rezervele băncilor centrale ale lumii se află stocuri valutare echivalentul a 11,1 trilioane de dolari. În jur de 6 trilioane din această sumă este păstrată în dolari americani, iar în euro – doar 2,3 trilioane.
„Satele Unite dispun de lichidități și au o piață financiară diversă. Atrag capital din toată lumea. De aici provin investițiile în proiecte în care UE și China nu se grăbesc să bage bani”, menționează Fiodor Naumov, partener administrativ al companiei de investiții PFL Advisors.
„Anume dolarul va fi mereu favorit atunci când este vorba despre păstrarea economiilor. Mai ales în Rusia. Din 2014, rubla s-a ieftinit în raport cu dolarul de aproape 2,5 ori. Căderea de la începutul pandemiei este de aproximativ 25 la sută”, notează Mihail Kogan, șeful Departamentului de studii analitice al Școlii Superioare de Management Financiar.
Însă, pentru a minimaliza riscurile, nu trebuie să pui toate ouăle în același coș. Diversificați, îndeamnă analiștii. Mai mult, moneda nu crește capitalul. Ea trebuie folosită pentru plăți, deoarece în cazul conversiilor, mai mult pierdeți. Iar dacă ținem cont de inflația înaltă și dobânzile mici este ușor să cazi în minus.
Economiștii recomandă ca rezervele disponibile să fie convertite în active: acțiuni, obligații, bunuri imobiliare. Până la sfârșitul anului, dolarul se va menține, cel mai probabil, în marja de 73-80 de ruble. Raportul la euro va fi de 1,13-1,14. Piața va fi influențată în continuare de știrile financiare. Și, desigur, de situația epidemiologică la nivel global.