Economie
Urmăriți portalul Sputnik Moldova pentru a fi la curent cu tendințele, fenomenele și fluctuațiile din economia Republicii Moldova

Avertisment pentru moldoveni: Ce se va întâmpla cu prețurile în următoarele luni

Moldovenii sunt avertizați să strângă cureaua: până cel puțin în iulie 2022 există amenințarea unor scumpiri în lanț la toate categoriile de produse. Expertul economic Roman Chircă a estimat cât de mari pot fi scumpirile.
Sputnik
CHIȘINĂU, 24 aug – Sputnik. Prognoze îngrijorătoare au fost lansate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Valul de scumpiri care a început în luna aprilie a anului curent va continua pănă cel puțin în iulie 2022, în urma evoluțiilor externe și interne.
„Rata anuală a inflației va crește rapid până în primă jumătate a anului viitor, apoi se va diminua spre finele orizontului de prognoză”, a anunțat guvernatorul BNM, Octavian Armașu, la prezentarea raportului din august asupra inflației.
Economie
Ce fac acum moldovenii cu banii pe care-i câștigă: Drama din spatele unui fenomen
Expertul economic Roman Chircă a apreciat, solicitat de Sputnik Moldova, că scumpirile „pot trece pragul psihologic de 10 procente”, atingând „11-12%”.
Ritmul anual al inflaţiei în luna iulie 2021 a constituit 3,49 la sută. Aceasta după ce în 2020 inflația a fost fără precedent de joasă, până sub un procent.

BNM: Inflația nu va avea un caracter temporar

Avertismentul BNM este de-a dreptul îngrijorător:„Procesul inflaționist va fi persistent și nu va avea un caracter temporar. În aceste condiții, este imperioasă conlucrarea autorităților pentru a sincroniza politicile macroeconomice, în special, politica fiscală și cea monetară”.
BNM anticipează că prețurile vor continua să crească în Republica Moldova și există riscul ieșirii inflației peste limita superioară a intervalului de variație al țintei de (5%) „în contextul proinflaționist al mediului extern pronunțat, care este marcat de recuperarea mai rapidă decât s-a anticipat a economiei mondiale și a principalilor parteneri de comerț extern ai Republicii Moldova, alături de persistența cotațiilor înalte la petrol, materii prime și produse alimentare”.
Octavian Armașu a menționat că „suntem într-un ciclu nou economic” și „toate riscurile aferente prognozei sunt proinflaționiste”.
„Excepție este riscul legat de impunerea unor noi restricții la nivel global în cazul unui nou val de pandemie. În aceste condiții, pentru a asigura stabilitatea prețurilor, fără a împiedica creșterea economică, este importantă coordonarea și sincronizarea politicii fiscale și a celei monetare pentru a implementa un set de politici optime pentru economie”, a declarat guvernatorul BNM.

Roman Chircă: „Există factori care ar duce inflația peste mărimile tradiționale”

„Riscurile inflaționiste sunt majore pentru perioada urmatoare, cu posibilitatea extinderii în 2022”, a comentat pentru Sputnik expertul economic Roman Chircă.
„Daca inflația ar atinge ținta BNM de 5% sau ar trece peste acest prag cu o fluctuație mică, acest lucru ar fi acceptabil și reflectă o inflație tradițională. Însă există factori care ar duce inflația peste mărimile tradiționale, printre care se numără: inflația în economiile dezvoltate, inclusiv în zona euro, creșterea continuă a prețurilor pentru gaze și carburanți, incertudinea legată de finalizarea pandemiei și, ca rezultat, reducerea activității investiționale”, a declarat expertul economic.
Datoria externă a Moldovei este de 68% din PIB: Cât anume și cui datorăm cel mai mult
Roman Chircă a relevat în context că, „după o perioadă lungă de inflație joasă (în jur de 1%), inflația s-a accelerat începand cu aprilie 2021 - pe de o parte, din cauza relansării creșterii economice, dar și a spiralei inflaționiste, ca rezultat al creșterii prețurilor la carburanți”.

Prima consecință: Crește ponderea hranei în coșul de consum

L-am rugat pe Roman Chircă să descrie ce consecințe are pentru populație un proces inflaționist de felul celui cu care se va confrunta Republica Moldova.
„Se produce un efect de sărăcire generală a populației. Sunt dezavantajate întreprinderile mici și mijlocii”, a răspuns expertul.
De asemenea, oamenii sunt nevoiți să aloce o parte mai mare din venituri pentru procurarea produselor alimentare – supraviețuirea individului este legată în primul rând de hrană.
„Coșul de consum își mărește cota alimentară”, a spus Roman Chircă despre perioadele de scumpiri.
De asemenea, „se reduc economiile și investițiile”, a adăugat interlocutorul.

Cum au urcat prețurile de la începutul anului

Și Biroul Naţional de Statistică (BNS) a informat că prețurile medii de consum în luna iulie 2021, comparativ cu luna iulie 2020, au crescut cu 3,49%: la produse alimentare s-au majorat cu 4,20%, iar la mărfurile nealimentare cu 5,54%. Serviciile s-au ieftinit ușor, cu mai puțin de o jumătate de procent (0,45%).
Podcasturi
Expert: Ne așteptăm la creșterea prețurilor pentru produsele de import
S-au majorat semnificativ preţurile producătorului la produsele agricole în intervalul ianuarie-iunie 2021. BNS a precizat că preţurile producătorului la produsele vegetale au urcat în medie cu 24,5% față de ianuarie-iunie 2020 – este în primul rând o consecință a secetei care a generat și creșterea importului de alimente.
Mai accentuat, potrivit BNS, au crescut preţurile producătorului la soia – cu 59,7%, floarea soarelui – cu 56,9%, porumb – cu 53,0%, ovăz – cu 42,7%, leguminoase pentru boabe – cu 42,0%, orz – cu 33,8%, secară – cu 25,8%, grâu – cu 25,4%. În același timp, s-au micșorat preţurile producătorului la legume – cu 16,3% (din ele la legume de seră – cu 26,5%, legume de câmp – cu 15,6%), cartofi – cu 15,8%.
Prețurile la produsele animaliere au crescut în medie cu aproape 23% în ianuarie-iunie 2021, comparativ cu intervalul corespunzător din 2020, inclusiv la ouă alimentare – cu 26,2%, vite și păsări (în masă vie) – cu 23,9%, lapte – cu 5,4%.
În același timp, pentru că au apărut pe piață produse din recolta anului curent, prețurile de consum la produsele alimentare s-au diminuat cu 1,36% în luna iulie 2021 faţă de luna iunie 2021.
Mai menționăm că, urmare a secetei din anul trecut, Republica Moldova și-a redus exporturile de produsele alimentare cu peste 30% în ianuarie-mai curent, comparativ cu intervalul corespunzător din 2020. Potrivit BNS, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a fost de 41,3% în ianuarie-mai 2021, în scădere cu 8,2 puncte procentuale, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2020.