CHIȘINĂU, 23 apr - Sputnik. Majoritatea parlamentară a acordat pe 23 aprilie vot de neîncredere pentru trei judecători ai Curții Constituționale și a refuzat să recunoască decizia Înaltei Curți privind existența circumstanțelor de dizolvare a Parlamentului.
"Aceasta este mai degrabă o declarație pur politică care va rămâne fără nicio concluzie legală. Am urmărit ceva similar, de exemplu, când parlamentul a acordat vot de neîncredere conducerii ANRE sau Consiliului Concurenței. Având în vedere o serie de prevederi ale legislației moldovenești, nu ar trebui să ne așteptăm la consecințe juridice în urma acestei declarații. Cu excepția cazului în care judecătorii înșiși, în lumina acestei decizii parlamentare, vor demisiona, așa cum s-a întâmplat în 2019, când, după cum ne amintim, întreaga componență a Curții Constituționale a demisionat. Dar cred că în situația actuală acest lucru este extrem de puțin probabil", a declarat analistul politic Igor Volnițchi într-un interviu pentru Sputnik Moldova.
Potrivit lui Volnițchi, ultimele declarații ale parlamentarilor moldoveni arată, fără îndoială, o nouă rundă de luptă politică între cele două grupuri de putere din Moldova.
"Cei care au votat pentru această declarație a Parlamentului nu ascund că nu intenționează să renunțe la luptă. Și punctul lor de vedere este de înțeles: este ilogică desființarea legislativului, unde s-a format o majoritate parlamentară clară. Mai ales luând în considerare criza gravă în care se află astăzi Moldova", - spune Volnițchi.
Analistul consideră că cele două principale probleme actuale ale republicii sunt lipsa unui guvern pe deplin funcțional și faptul că 2021 este de fapt pierdut pentru Moldova.
„Nu este vorba nici măcar de dezvoltare, ci de cel puțin o anumită stabilizare a stării de lucruri după pandemie și, în multe privințe, de criza economică cauzată de aceasta. Din păcate, anul acesta va rămâne un an pierdut pentru republică, chiar dacă vor avea loc alegeri parlamentare anticipate. Vor trece cel puțin câteva luni înainte până la campania electorală, apoi procesul electoral în sine, apoi formarea parlamentului și, cel mai probabil, o lungă negociere cu privire la problema organizării puterii executive în țară. Și în tot acest timp un guvern disfuncțional nu va putea influența în mod eficient starea de lucruri din țară", este convins Volnițchi.
La rândul său, fostul deputat, politologul Valentin Krîlov consideră că declarația de astăzi a parlamentului nu este suficientă.
"Desigur, declarația de astăzi a majorității parlamentare nu înseamnă debutul unei perioade de putere dublă în țară. Președintele Sandu nu are o putere reală. Un alt lucru este că, cu acest pas, legislativul moldovean tocmai a spus „A”, care ar trebui să fie urmat de „B”, „C” și așa mai departe. Este clar că parlamentul apără ideea de parlamentarism, acest lucru este destul de firesc. Dar parlamentarismul nu există fără o Curte Constituțională ", spune Krîlov.
În opinia lui, atât Curtea Constituțională, cât și puterea legislativă a țării depășesc astăzi cadrul legal.
„Din punctul meu de vedere, în această situație ar fi corect ca Parlamentul să solicite oficial sprijin juridic internațional Comisiei de la Veneția și Consiliului Europei. Este de dorit ca acest lucru să se facă cu o majoritate calificată „50 + 1”. În același timp, trebuie să avertizeze președintele că organul legislativ își asumă responsabilitatea de a nu lua măsuri pentru implementarea deciziei Curții Constituționale până când nu vor fi primite răspunsuri oficiale de la Comisie și Consiliu", spune politologul.
Krîlov consideră că Curtea Constituțională a fost prima care a părăsit cadrul juridic al republicii, al cărui verdict cu privire la legalitatea dizolvării parlamentului „nu corespundea cu exactitate literei și spiritului Constituției Moldovei”.
De asemenea, el crede că, într-o situație de conflict între cele două ramuri ale puterii din Moldova, culturile juridice internaționale ar trebui să devină arbitru. Mai mult, acest tip de arbitraj este prevăzut și de Legea fundamentală a Republicii Moldova.â
Iar lipsa competențelor guvernului interimar al republicii nu i se pare lui Krîlov o problemă insolubilă.
„Având în vedere că starea de urgență este în vigoare în țară, parlamentul, dacă este necesar, poate acorda guvernului puteri suplimentare. În plus, poate extinde starea de urgență însăși - întrucât situația pandemică nu s-a îmbunătățit substanțial, rata mortalității este încă destul de ridicată", a spus Krîlov.
În ceea ce privește așteptările societății, este important ca cetățenii obișnuiți din Moldova să aibă putere funcțională și oportunități pentru funcționarea normală a agenților economici, consideră expertul.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova