Nu se poate spune acum când vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, potrivit lui. Un factor de care depinde când va fi dizolvat Parlamentul și pentru ce dată vor fi anunțate alegerile anticipate este răspunsul pe care-l va da Curtea Constituțională la sesizarea ce vizează constituționalitatea instituirii stării de urgență de către Parlament, a spus comentatorul.
„De data aceasta n-a fost nicio surpriză. O surpriză ar fi fost dacă Curtea Constituțională ar fi dat un alt verdict”, a spus Țăranu.
„Este evident că acest Parlament nu-și va duce până la capăt mandatul și noi vom avea alegeri anticipate”, a apreciat comentatorul politic.
Anatol Țăranu a spus că președintele Maia Sandu ar fi în drept să emită chiar „mâine”, pe 16 aprilie, decretul de dizolvare a Parlamentului.
Totuși, „Legea prevede că în timpul stării de urgență dizolvarea Parlamentului este imposibilă”, a subliniat Anatol Țăranu. Reamintim, starea de urgență a fost instituită până pe 30 mai.
„Până pe 30 mai, Parlamentul nu poate fi dizolvat”, a subliniat Țăranu.
Comentatorul a spus că nu se poate cunoaște de pe acum când vom avea loc alegerile anticipate – acest fapt depinde de evoluțiile ulterioare. De exemplu, Curtea Constituțională trebuie să dea un răspuns la sesizarea ce vizează constituționalitatea instituirea stării de urgență de către Parlament.
„În cazul în care Curtea va decide că instituirea stării de urgență nu este legală, atunci Maiei Sandu i se dezleagă mâinile și ea imediat va emite decretul despre dizolvarea Parlamentului și numirea datei alegerilor parlamentare anticipate”, a apreciat comentatorul.
Țăranu a spus că decretul prezidenția de dizolvare a Parlamentului trebuie să conțină două elemente: data dizolvării forului legislativ și data alegerilor parlamentare anticipate. „Dar aceste două elemente pot fi disociate”, stabilite prin două decrete prezidențiale, a spus Țăranu.
„Cu multă insistență echipa prezidențială a promovat această idee de alegeri anticipate”, a constatat Anatol Țăranu, în opinia căruia decizia Curții n-a fost o surpriză.
„Curtea Constituțională trebuie să se conducă de acest principiu: respectarea necondiționată a buchiei Legii. Iar buchia Legii spune că în cazul în care un nou guvern nu poate fi investit pe parcursul a 90 de zile și pe parcursul a 45 de zile, în rezultatul a cel puțin două tentative eșuate de votare a unui nou guvern, Parlamentul poate fi dizolvat prin decret prezidențial”, a menționat Țăranu.
El a adăugat că „președintele Maia Sandu și-a construit mesajul politic și în prezidențiale, dar și imediat după câștigarea mandatului de președinte anume pe ideea dizolvării acestui parlament, care în opinia ei este unul „nociv” pentru viața politică din statul nostru, și președintele își leagă toate speranțele de reformare profundă a societății moldovenești de aceste alegeri anticipate, de o nouă componență a parlamentului”.
„Astăzi noi sunterm foarte aproape de realizarea acestei idei”, a punctat Țăranu.
Joi, 15 aprilie, magistrații Curții Constituționale au decis că există circumstanțe pentru dizolvarea Parlamentului. La aviz au fost formulate două opinii separate ale magistraților – opinia lui Vladimir Țurcan și opinia disidentă a lui Serghei Țurcan.
„Se constată circumstanțele dizolvării Parlamentului din cauza incapacității de a numi un guvern în conformitate cu articolul 85 din Constituție", a anunțat președintele Curții Constituționale, Domnica Manole.
Astfel, președintele Maia Sandu are dreptul să emită decretul de dizolvare a Parlamentului.
Curtea Constituțională a luat decizia după examinarea sesizării președintelui Maia Sandu. Șeful statului s-a prezentat în fața Curții și a argumentat de ce consideră că Legislativul trebuie dizolvat.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova