CHIȘINĂU, 15 mart - Sputnik. Astăzi, 15 martie, când vor avea loc funeraliile scriitorului Nicolae Dabija, este declarată Zi de Doliu Național în toată țara. Un decret în acest sens a fost semnat de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Decretul a fost semnat „în semn de adâncă tristețe, cauzată de trecerea în eternitate a renumitului scriitor, susținător de frunte al mișcării de renaștere națională, semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova, academician și istoric literar”.
În conformitate cu decretul prezidențial, în întreaga țară drapelele de stat vor fi coborâte în bernă, iar la ora 12.00 în memoria poetului se va ține un moment de reculegere. Ceremonia funerară va fi transmisă în direct de Compania publică „Teleradio-Moldova”.
Totodată, autorităților publice, întreprinderilor și organizațiilor li se recomandă să renunțe la desfășurarea, în ziua de 15 martie 2021, a acțiunilor distractive în masă, iar redacțiilor ziarelor, posturilor de radio și de televiziune - să țină cont de specificul acestei zile la editarea publicațiilor și la formarea programelor.
Amintim că Nicolae Dabija a decedat pe 12 martie, la vârsta de 72 de ani, fiind răpus de noul coronavirus. Academicianul fusese internat cu câteva zile mai devreme la terapie intensivă, în cadrul Spitalului de Urgență, din cauza complicaţiilor pe care le-a suferit după ce a fost diagnosticat cu COVID-19.
Biografia lui Nicolae Dabija
Distinsul om de cultură Nicolae Dabija s-a născut pe 15 iulie 1948 în satul Codreni, raionul Cimişlia. În anul 1966 devine student la Facultatea de Jurnalistică a Universităţii de Stat.
A debutat în literatură cu placheta de versuri „Ochiul al treilea"(1975), anul în care absolveşte Universitatea de Stat de la Chișinău. Au urmat apoi cărţile ”Apă neîncepută”, ”Zugravul anonim”, ”Aripă sub cămaşă” şi altele. Dabija este autor al peste 80 de volume de poezie, proză și eseuri, multe dintre acestea fiind traduse și editate în SUA, Brazilia, Franța, Italia, Federația Rusă și alte țări. Romanul său ”Tema pentru acasă” a fost tipărit în opt ediţii şi a fost tradus în mai multe limbi.
Pe parcursul anilor 1972-1975 este redactor la Televiziunea Naţională, din 1975 până în 1984 este şef de secţie la revista de literatură „Nistru", apoi în anii 1984-1986 ‒ redactor-şef la revista tineretului de creaţie „Orizontul", iar din 1986 şi până în prezent a fost redactor-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta".
A fost membru al Uniunii Scriitorilor şi Jurnaliştilor din Republica Moldova. A colaborat activ cu studioul „Moldova-film" în calitate de scenarist şi traducător al scenariilor la dublarea filmelor.
Nicolae Dabija e laureat al numeroase premii și distincții naționale și internaționale pentru creația și opera sa: „Ordinul Republicii”, Ordinul „Steaua României” în grad de Comandor, Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer, Marele Premiu al Festivalului Internațional de Poezie de la Trieste, Premiul „Giacommo Leopardi” al Centrului Mondial al Poeziei din Recanati, Premiul Internațional de Poezie „Umberto Mastroiani”, oferit la Fantana i Liri, Marele Premiu „Dulce Maria Loynaz” al Festivalului Internațional de Poezie de la Havana și altele.
Pe versurile lui Nicolae Dabija au fost compuse mai multe piese muzicale. Una dintre melodiile cele mai îndrăgite de publicul larg este fără îndoială „Cât trăim pe acest pământ”, care a cunoscut numeroase reinterpretări. Ultima versiune este cea înregistrată de Alex Calancea Band. Pentru prima dată, versurile puse pe notele lui Tudor Chiriac au fost cântate de Iurie Sadovnic și Liliana Chiriac.
Activitatea politică:
În 1988, Nicolae Dabija a fost membru al Grupului de Inițiativă de creare a Frontului Popular din Moldova și membru al Sfatului frontului Popular. În perioada 1989-1991 a fost deputat în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești. Continuă să fie deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în anii 1990-1994 și 1998-2001.
În 1993-1994 este copreședinte al Congresului Intelectualității din Republica Moldova, iar în 1998-2001 este reprezentant al Parlamentului Republicii Moldova în Adunarea Parlamentară a Țărilor din Bazinul Mării Negre. Devine vice-președinte al Partidului Forțelor Democratice în 1994, iar mai apoi și al Partidului Social-Liberal până în 2002. În 2005 este ales președinte al Forumului Democrat al Românilor din Republica Moldova, organizație neguvernamentală de cultură și drept, la care au aderat peste 150 de organizații culturale, uniuni de creație, asociații neguvernamentale. Din 2016 este și președinte al Mișcării „Sfatul Țării-2”, asociație nonguvernamentală care și-a propus unificarea națiunii române.
Fii la curent cu toateștiriledin Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru dinTelegram >>>
PriveșteVideoși ascultăRadioSputnik Moldova