De ce este în stare Maia Sandu de dragul alegerilor anticipate

Președintele Republicii Moldova Maia Sandu nu are de gând să semneze un nou decret privind desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Această decizie este în contradicție cu hotărârea Curții Constituționale din 23 februarie.

CHIȘINĂU, 26 feb - Sputnik. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, nu va desemna un nou candidat la funcția de prim-ministru.

Aceasta va aștepta data de 23 martie, când expiră cele 45 de zile de la demisia Guvernului Chicu, iar în cazul în care nu va fi votat un nou Guvern, Parlamentul poate fi dizolvat. Mai mult, președintele nu va iniția nici consultări cu fracțiunile parlamentare, așa cum a decis marți, 23 februarie, Curtea Constituțională. În cazul unei emisiuni televizate, Maia Sandu a declarat că va organiza întrevederi cu experții și reprezentanți ai societății civile. 

„Nu văd rostul acestor acțiuni în situația în care am înțeles că majoritatea deputaților de acolo au alte interese decât interesele cetățenilor. Eu o să discut cu reprezentanții societății civile, cu oameni din domeniu, respectiv, specialiști în drept constituțional. Asta o să fac în următoarele zile. Cel mai probabil, începând cu ziua de luni, să vedem cum văd ei această situație”, a declarat Maia Sandu în cadrul emisiunii. 

Aceasta a mai săus că Înalta Curte va trebui să spună dacă s-au întrunit circumstanțele pentru dizolvarea Parlamentului. Amintim, Constituția prevede dizolvarea Parlamentului dacă nu investește un Guvern timp de 3 luni.

Vom nota că decizia președintelui de a nu desemna un nou candidat la funcția de premier este în conradicție cu hotărârea Curții Constituționale din 23 februarie, care, examinând o sesizare a deputaților socialiști, care au cerut abrogarea decretului maiei sandu de desemnare a Nataliei Gavriliță, a stabilit că, "pentru a fi respectat articolul 98 alin. (1) din Constituție, fracțiunile parlamentare și președintele Republicii Moldova trebuie să recurgă la noi consultări", în vederea desemnării candidatului la funcția de premier.  

În aceeași hotărâre, membrii Curții au făcut recurs la jurisprudența Înaltei Instanțe în care a interpretat înțelesul sintagmei „consultarea fracţiunilor parlamentare”.

"În jurisprudența sa, Curtea a interpretat înţelesul sintagmei „consultarea fracţiunilor parlamentare” de la articolul 98 alin. (1) din Constituţie şi a reţinut că scopul consultărilor este de a identifica sprijinul politic al deputaţilor pentru o anumită persoană, capabilă să formeze un Guvern care să se bucure de încrederea Parlamentului. Ceea ce contează în aceste consultări este obţinerea susţinerii politice pentru persoana care ar putea fi desemnată în calitate de candidat pentru funcţia de Prim-ministru. Curtea a mai notat că Preşedintele Republicii poate veni la consultări cu o propunere proprie, care ar putea să fie acceptată. Este, însă, la fel posibil ca în cadrul acestor consultări politice candidatul propus de către Preşedinte pentru funcţia de Prim-ministru să nu fie agreat de partenerii de consultare ai acestuia. În acest sens, Curtea a menţionat că Preşedintele ţării nu-şi poate subordona partenerii de dialog politic pe care îi consultă. În acest rol, Preşedintele Republicii acţionează doar în calitate de reprezentant al statului, căruia îi revine dreptul şi responsabilitatea de a găsi o cale a dialogului şi a evaluării voinţei şi capacităţii deputaţilor consultaţi de a susţine din punct de vedere parlamentar un candidat. Desemnând candidatul pentru funcţia de Prim-ministru, Preşedintele Republicii trebuie să facă dovada imparţialităţii şi a neutralităţii sale politice, a echidistanţei sale faţă de toate grupurile parlamentare. Preşedintele nu are dreptul constituţional de a înlocui fracțiunile parlamentare (HCC nr. 32 din 29 decembrie 2015, §§ 91-94; HCC nr. 23 din 6 august 2020, § 18)", citat din hotărârea Curții Constituționale din 23 februarie. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova