COVID-19 în Moldova: Cum a fost marcat anul 2020 de noul virus

Pandemia de COVID-19 a schimbat radical viața oamenilor. Nimic nu mai e cum a fost. Spitalele din întreaga lume cu greu mai fac față noului virus, iar medicii sunt la limita epuizării. Cum noul virus a influențat viața moldovenilor citiți în materialul ce urmează.

CHIȘINĂU 30 dec - Sputnik. Anul 2020 a adus cu el multe schimbări, dar ceea ce a marcat întreaga lume este pandemia de COVID-19. La finele anul 2019, în orașul chinez Wuhan apare un nou virus care a început să se răspândească cu repeziciune. Atunci, autoritățile mai multor state au început să bată alarma. La scurt timp după sosirea noului an, virusul și-a lărgit hotarele și a început să atace treptat toate continentele. În luna februarie, noul coronavirus a ajuns și în Europa. Zeci de cazuri se înregistrau zilnic, iar oamenii intrau în panică de neștiința consecințelor noului tip de virus. În data de 31 ianuarie, Organizația Mondială a Sănătății declară urgență de sănătate publică la nivel internațional.

În momentul în care situația a devenit îngrijorătoare în Europa, autoritățile moldovenești au decis să întreprindă primele măsuri de siguranță. Astfel, în luna februarie au fost instalate termoscanere în Aeroportul Internațional Chișinău, dar și polițiștii de la frontierele terestre au fost dotați cu termometre, pentru a efectua termometria celor ce intră în Republica Moldova. Totodată, instituțiile medicale au fost dotate cu dezinfectat, măști și halate medicale.

În data de 18 februarie, Republica Moldova recepționează din Germania primul lot de teste pentru depistarea noul coronavirus.

În legătură cu creșterea numărului de cazuri de COVID-19 în Italia, acolo unde sunt plecați mulți moldoveni, Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică s-a întrunit în data de 24 februarie într-o ședință și a declarat Cod galben la nivel național privind riscul de infectare cu noul coronavirus. Atunci, Comisia a decis să înăsprească mai multe măsuri anti-epidemice. Astfel, a început pregătirea spitalelor strategice pentru primele cazuri de COVID-19. Prima instituție specializată în tratarea noul virus fiind Spitalul de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”. Totodată, s-a impus regimul de carantină de 14 zile moldovenilor veniți din focare, dar și completarea fișelor epidemiologice la intrarea în țară.

Zilnic, la Ministerul Sănătății era organizată ședința Punctului Focal, unde responsabilii din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, dar și polițiștii de frontieră prezentau datele la zi privind existența unor cazuri suspecte.

Pentru a evita riscul de îmbolnăvire cu COVID-19, Ministerul Sănătății a luat decizia de a expedia moldovenilor mesaje de informare.

„Aveţi grijă de sănătate! Sunaţi imediat medicul de familie dacă aveţi febră sau tuse. Dacă v-aţi întors din zone unde sunt cazuri de Coronavirus şi vă simţiţi rău, sunaţi la 112", acesta era mesajul expediat de Guvern tuturor abonaților la telefonie mobilă.

Primele cazuri suspecte la noul virus au început să apară la finele lunii februarie, când mai mulți moldoveni au început să revină acasă din țările cu focare. Toți cei suspecți erau internați la Spitalul de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”, unde li se făcea testul. Atunci reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au precizat că e vorba despre o pandemie de COVID-19 și nu despre o epidemie, cum se discuta anterior. Noul virus deja se răspândise la nivel mondial.

Primul caz de COVID-19 în Republica Moldova s-a înregistrat în ajun de 8 martie

În data de șapte martie, în Republica Moldova se înregistrează primul caz de COVID-19. Victima a fost o femeie în vârstă de 48 de ani care s-a întors din Italia. Ea aterizat pe aeroportul din Chișinău fiind în stare gravă cu bronhopneumonie bilaterală, cu insuficiență respiratorie acută, febră, tuse și slăbiciune generală. Atunci, femeia a fost debarcată din avionul cu care a venit din Italia și a fost evacuată printr-un culoar separat, pentru a nu intra în contact cu alte persoane și a fost transportată la spital. 

A doua zi, în data de 8 martie, ministrul Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, anunță Cod portocaliu privind riscul de infectare cu noul virus. Între timp, Spitalul Clinic Republican a fost activat pentru tratarea formelor grave de COVID-19.

Pe 11 martie, autoritățile decid să închidă grădinițele, școlile și universitățile, iar orele încep să se desfășoare în regim online.

În data de 13 martie, Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică anunță Cod roșu. În urma deciziei Comisiei, a fost sistată activitatea mai multor puncte de trecere a frontierei. Totodată, zborurile din mai multe țări au fost sistate, din cauza riscului de infectare cu noul virus. Comisia a mai decis să interzică desfășurarea slujbelor religioase, cu excepția înmormântărilor. Din data de 16 martie a fost sistată activitatea centrelor comerciale, piețelor, magazinelor (cu excepția celor alimentare) și localurilor de agrement.

Starea de urgență, o măsură întreprinsă în toate statele afectate 

Starea de urgență a fost instituită pe data de 17 martie. Aceasta presupunea că pe perioada stării de urgență, Guvernul să preia integral conducerea statului, dispunând de pârghii de influenţă, care pot limita unele drepturi ale cetăţenilor, ale agenţilor economici sau chiar ale unor instituţii de stat. Astfel, starea de urgență a durat timp de 60 de zile, până în data de 15 mai. Toto atunci, purtarea măștilor devine obligatorie în toate spațiile publice închise.

În data de 18 martie, primul moldovean moare din cauza complicațiilor oferite de noul virus. Este vorba despre o femeie în vârstă de 61 de ani, care avea și alte boli cronice. Femeia era originară din satul Bălceana, raionul Hâncești și revenise din Italia. După ce femeia a fost confirmată cu COVID-19, localitatea sa a fost pus în carantină.

La sfârșitul lunii martie, autoritățile au decis să deschidă un centru de triere a celor suspectați că ar avea COVID-19. Astfel, ca locație a fost ales centrul expozițional „Moldexpo”. La începutul lunii aprilie, primii pacienți au început să fie internați. Până în prezent, la Centrul COVID-19 sunt aduși cei cu simptome ale noului coronavirus, ulterior sunt testați și dacă se confirmă prezența virusului, aceștia sunt transferați în spitale pentru a primi tratament.

Pe 10 aprilie, Executivul a aprobat Hotărârea de Guvern de alocare a indemnizației unice în valoare de 16 mii de lei pentru personalul medical care s-a infectat cu COVID-19 la locul de muncă. Atunci, Agenția Națională de Sănătate Publică anunțase că bani vor primi doar 29 de lucrători medicali, care s-au infectat la locul de muncă în luna martie. Subiectul a stârnit discuții aprinse, iar decizia a fost revizuită. 

După expirarea stării de urgență, Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică (CNESP) a luat decizia să instaureze pe perioada 16 mai – 30 iunie starea de urgență în sănătate publică. Acest lucru presupunea menținerea restricțiilor și sistarea în continuare a activităților localurilor, zonelor de agrement și piețelor.

În vara anului 2020, Comisia decide să relaxeze treptat unele măsuri și din iunie încep să se deschidă centrele comerciale și să se permită desfășurarea slujbelor religioase. În data de 15 iunie sunt reluate cursele aeriene. La scurt timp, autoritățile decid să prelungească starea de urgență în sănătate publică.

Guvernul realizează un plan de acțiuni pentru a se putea relua activitatea instituțiilor de învățământ. Astfel, din 1 septembrie unele grădinițe, școli și universități încep să activeze și să se facă ore în sălile de clasă cu respectarea măsurilor de protecție.

Se scot treptat unele interdicții și începe să crească numărul de cazuri noi de COVID-19

Treptat au fost scoase mai multe interdicții, iar activitatea tuturor instituțiilor a fost reluată, unele având un program special de lucru. În acest an toate evenimentele importante ale țării au fost marcate într-un mod diferit, din cauza pandemiei. De exemplu, Ziua Națională a Vinului sau hramul orașului Chișinău nu s-a mai desfășurat cu mult fast, fără concerte și târguri în centrul Capitalei. În data de 13 octombrie, Comisia declară Cod roșu în mai multe raioane ale țării și anunță stare de urgență în sănătate publică în aceste raioane. Tot în acea zi s-a decis regulamentul epidemic în cadrul alegerilor prezidențiale, care s-au desfășurat pe 1 și 15 noiembrie.

Din cauza numărului mare de infectări, Comisia pentru situații excepționale din Capitală decide impunerea obligativității purtării măștilor și în spațiile publice deschise. La scurt timp, mai exact în data de 27 noiembrie, CNESP se întrunește într-o nouă ședință. Republica Moldova intră din nou în stare de urgență în sănătate publică, termen impus până în data de 15 ianuarie 2021. Totodată, se impune obligativitatea purtării măștilor în spațiile publice deschise pe întreg teritoriul țării. Pe lângă asta, activitatea localurilor a fost sistată în intervalul orelor 22:00 și 07:00. La fel, activitatea teatrelor, sălilor de concerte și cinematografelor a fost din nou oprită.

Luna decembrie înregistrează cele mai mari antirecorduri. În data de 9 decembrie, în Moldova a fost înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi zilnice de la începutul pandemiei. 1 766 de persoane au fost diagnosticate cu COVID-19 într-o singură zi. Totodată, un alt record sumbru a fost cel al deceselor. În data de 15 decembrie, 27 de pacienți au fost răpuși de noul virus.

În prezent, medicii anunță zilnic că spitalele sunt pline cu pacienți bolnavi de COVID-19, inclusiv secțiile de Terapie Intensivă, unde sunt tratați cei grav bolnavi. Totodată, autoritățile îndeamnă oamenii în fiecare zi să dea dovadă de responsabilitate și să respecte măsurile anti-epidemice, pentru a se proteja pe sine, dar și pe cei din jur. 

Fii la curent cu toateștiriledin Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru dinTelegram >>>
PriveșteVideoși ascultăRadioSputnik Moldova