CHIȘINĂU, 17 dec – Sputnik. Parlamentul Moldovei le-a făcut un cadou locuitorilor Găgăuziei în preajma zilei de 23 decembrie, Ziua adoptării Legii cu privire la statutul juridic special al regiunii. Pe 16 decembrie, în a doua lectură, au fost aprobate amendamente la legislația țării, care consacră drepturile și împuternicirile autonomiei în sistemul administrației de stat.
Aprobarea de Parlament a legilor discutate în ultimii cinci ani în Găgăuzia a provocat entuziasm. Bașcanul Irina Vlah a calificat evenimentul drept un „mare progres” în relațiile dintre Chișinău și Comrat.
Pe 16 decembrie, pe mesele deputaților din Parlamentul moldovean au fost puse 3 proiecte de lege incluse în așa-numitul „pachet de legi cu privire la Găgăuzia”. Deputații nici măcar n-au acceptat să discute norma care interzicea revizuirea statutului special „autonom” al regiunii fără acordul Adunării Populare din Găgăuzia.
Explicația este că legea „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei” este una specială și poate fi modificată doar prin voturile a 61 de deputați. În acea zi nu a existat un asemenea număr de oameni dispuși să facă acest lucru în Parlament. Din această cauză, proiectul de lege a fost retras de pe agendă.
Alte două legi stipulează acordarea Găgăuziei a unui „nivel special de guvernare” în sistemul administrativ-teritorial al țării și consolidează acest statut special în legea administrației publice locale.
Toate cele trei proiecte de lege au fost elaborate de o comisie comună, care a inclus membri ai Parlamentului și ai Adunării Naționale, dar și experți internaționali.
Amendamentele n-au trecut
Ultimele două legi au fost propuse pentru votul deputaților în forma lor originală, cu care a fost de acord și comisia juridică a Parlamentului țării. Însă deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Vladimir Bolea a propus o versiune alternativă a amendamentelor la aceste legi: să-i fie acordat un nivel special de guvernare nu numai Găgăuziei, dar și municipiului Chișinău.
Pentru această propunere au votat 55 de deputați. Dar după ceva timp, vicepreședintele Parlamentului Vlad Batrîncea și-a cerut scuze de la deputați pentru „grabă” și a propus anularea amendamentelor adoptate. Ca urmare, majoritatea de la guvernare a aprobat două dintre cele trei „legi ale Găgăuziei” în versiunea autorilor, adică fără statut pentru Chișinău.
Opoziția deja a criticat pașii făcuți în întâmpinarea Găgăuziei.
Potrivit deputatului Partidului Demnitate și Adevăr Dinu Plângău, formațiunea politică va lucra pentru abolirea pachetului de legi care, în opinia sa, ar avea ca principal obiectiv federalizarea Republicii Moldova.
Reacția Comratului: O zi semnificativă
„Proiectele se bazează pe cea mai bună experiență europeană și reprezintă un pas important în dezvoltarea democratică a Moldovei și a autonomiei găgăuze în componența Republicii Moldova”, a comentat bașcanul Irina Vlah.
Și președintele Adunării Naționale, Vladimir Kîssa, a salutat decizia Parlamentului. Într-un comentariu pentru Sputnik Moldova, el le-a mulțumit parlamentarilor care „au susținut Găgăuzia”.
„Aceste legi vor avea un impact pozitiv asupra Găgăuziei și ar fi trebuit adoptate cu mult timp în urmă”, a apreciat Kîssa.
Iar deputatul din partea Găgăuziei, Alexandr Suhodolski, a numit data de 16 decembrie „o zi semnificativă” pentru toți locuitorii regiunii.
„Le exprim sincera mea recunoștință colegilor mei care au susținut pe deplin adoptarea în a doua lectură a legilor privind statutul autonomiei găgăuze”, a spus Suhodolski.
Cu ce se alege Găgăuzia
Societatea moldovenească, care urmărește soarta pachetului de „legi găgăuze” încă din 2015, datorită politicienilor, a putut crede că legile adoptate sunt „de natură principială și decisivă” și că adoptarea lor va duce la „schimbări fundamentale”. În realitate, nu este chiar așa, a apreciat analistul politic Veaceslav Craciun.
„Unii politicieni, cu o ușurință iresponsabilă, au transformat tema„ inițiativelor găgăuze ”într-un subiect de interpretări speculative și povești de groază. „Pericolul destrămării țării”, „federalizarea ”- am auzit tot felul de mituri în ultima vreme. De fapt, votul parlamentar de ieri cu privire la „proiectele de lege găgăuze” – au fost votate până acum doar două din trei - este un pas înainte în armonizarea legislației naționale și asigurarea condițiilor pentru funcționarea autonomiei găgăuze”, a adăugat expertul.
Potrivit lui, dacă vorbim despre fondul problemei, proiectele de lege adoptate presupun că unele prevederi ale legii „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei” vor fi reflectate în Legea „Cu privire la structura administrativ-teritorială” și în Legea „Cu privire la administrația publică locală”.
Cum au apărut aceste proiecte de lege
Precizăm că încă în anul 2016 un grup de deputați ai Adunării Populare și ai Parlamentului Republicii Moldova au elaborat trei proiecte de lege, menite să întărească statutul autonomiei găgăuze.
După ce proiectele de lege au fost înregistrare la Parlament, multă vreme nimeni nu și-a adus aminte de ele. Iar în iunie 2017 Comisia juridică parlamentară a revizuit conținutul acestor inițiative, lipsindu-le de semnificația inițială.
În această formă au fost adoptate două proiecte, al treilea proiect a fost aprobat numai în prima lectură.
Ulterior, președintele Igor Dodon, după consultări cu bașcanul din Găgăuziei și cu deputații din autonomie, a refuzat să promulge proiectele de lege și le-a trimis la reexaminare Parlamentului. Deputații nu și-au mai amintit însă de ele mai mult de doi ani.
În iulie 2020, deputații Partidului Socialiștilor le-au înregistrat din nou în Parlament, iar pe 3 decembrie acestea au fost adoptate în primă lectură cu votul majorității deputaților, pe fundalul protestului deputaților din fracțiunile PAS și PPDA.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova