CHIȘINĂU, 16 dec – RIA Novosti, Galia Ibraghimova. Relațiile Turciei cu partenerii occidentali se află într-o criză acută. Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva Ankarei – din cauza forajelor din estul Mării Mediterane, americanii au crescut presiunea – pentru achiziționarea de sisteme de rachete antiaeriene rusești. Cum a afectat acest lucru situația internă din cadrul NATO, a încercat să afle reporterul RIA Novosti Galia Ibraghimova.
Conținerea Ankarei
"Turcia, în mod unilateral, provoacă și intensifică retorica împotriva Uniunii Europene. În estul Mării Mediterane, în zona economică exclusivă a Ciprului, Ankara continuă să foreze, deși acest lucru este ilegal", au declarat participanții la summitul UE care s-a încheiat zilele trecute.
Pentru a tempera activismul Ankarei, europenii au extins sancțiunile împotriva oficialilor și oamenilor de afaceri turci, interzicând intrarea acestora în țările UE și înghețând activele lor europene.
Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, va trebui să stabilească restricții suplimentare. Angela Merkel solicită nu numai reconsiderarea rolului Ankarei în afacerile europene, ci și o analiză a influenței acesteia în Libia, Siria și Nagorno-Karabah. Concluziile vor fi prezentate într-un raport care va fi analizat în luna martie.
Primele sancțiuni anti-turcești au fost anunțate în toamna anului 2019. Motivul este același – explorarea ilegală a zăcămintelor de gaze din estul Mării Mediterane. Dar acest lucru nu l-a oprit pe Recep Tayyip Erdoğan. Vara, el a anunțat că va continua să foreze.
”Sancțiunile nu sunt un scop în sine”
Bruxelles-ul crește presiunea, dar totuși lasă încă loc de manevră. În comunicatul summitului este subliniată importanța unei "agende turco-europene pozitive".
"Sancțiunile sunt o demonstrație a fermității Europei. Dar nu sunt un scop în sine, ci un instrument pentru schimbarea comportamentului Ankarei. Suntem mereu deschiși la dialog și ne exprimăm disponibilitatea de a lucra în mod constructiv", a subliniat Emmanuel Macron.
Cuvintele liderului francez au fost privite ca o continuare a disputei dintre Paris și Ankara, care s-a intensificat în toamnă. După asasinarea profesorului de geografie Samuel Pati, care le-a arătat elevilor caricaturile cu profetul Mahomed, Macron a vorbit despre criza Islamului și despre necesitatea protejării valorilor seculare ale statului. Drept răspuns, Erdoğan l-a sfătuit ”să-și verifice sănătatea mintală".
Macron a fost susținut de liderii țărilor europene, condamnând încercările musulmanilor de a explica atacurile drept încălcare a sentimentelor credincioșilor. Controversa franco-turcă aproape că s-a transformat într-un alt război de sancțiuni, dar au intervenit americanii. Clarke Cooper, asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri politico-militare, le-a amintit europenilor că Turcia este un important partener militar-strategic al Alianței.
"Țările NATO trebuie să mențină Turcia pe orbita occidentală. Provocările din estul Mării Mediterane și din Marea Neagră, desigur, nu pot fi ignorate. Dar trebuie recunoscut faptul că securitatea Europei pe flancul estic depinde încă de Ankara. America vrea să fie garantul comportamentului responsabil al turcilor în Alianță. În caz contrar, Rusia va câștiga", așa a prezentat Cooper poziția Washingtonului.
Amenințările americane
Declarațiile de conciliere de peste ocean au fost privite cu prudență de europeni. Doar, încă de anul trecut, continuă disputa turco-americană cu privire la achiziționarea de către Ankara a sistemelor S-400 rusești.
Washingtonul i-a cerut insistent lui Erdoğan să renunțe la acordul cu Moscova, amenințând că va interzice vânzarea avioanelor de luptă multirol F-35. Dar autoritățile turce au decis să agraveze situația și au promis că vor închide bazele militare americane Incirlik și Kürecik.
Pentagonul are nevoie de ele pentru operațiunile militare, în Siria și Irak, împotriva „Statului Islamic” (Organizație teroristă interzisă în Rusia). În același timp, bazele sunt considerate parte a sistemului de apărare antirachetă NATO din Europa.
Americanii și-au temperat tonul. Dar și Erdoğan a recunoscut importanța NATO pentru Turcia.
Retorica Ankarei s-a schimbat un pic și după victoria electorală a lui Joe Biden. Și, deși în calitate de vicepreședinte el a criticat deseori regimul lui Erdoğan, Turcia speră la o reconfigurare a relațiilor odată cu venirea noii administrații.
Președintele ales al Statelor Unite nu a comentat încă acest lucru. Dar a precizat că America va înceta să se distanțeze de NATO. În același timp, actualul șef al Casei Albe, Donald Trump, a spus că, înainte de învestirea lui Biden, intenționează să reducă implicarea americană în operațiunile NATO din Orientul Mijlociu și Afganistan.
Mai mult, conform legii ”Countering America's Adversaries Through Sanctions Act” (CAATSA), Statele Unite au adoptat sancțiuni împotriva Ankarei pentru achiziționarea sistemelor S-400 rusești. Erdoğan a numit acest lucru ”lipsă de respect față de partenerul NATO”.
"Avem legături politice și economice puternice cu SUA și UE, care nu pot fi ignorate. Sancțiunile vor provoca daune. Așteptăm ca partenerii noștri să manifeste obiectivitate", a declarat președintele Turciei.
NATO nu este un impediment în calea independenței
”Indiferent de modul în care se dezvoltă relațiile dintre Erdoğan și NATO, există un consens în societatea turcă – apartenența la Alianță este benefică, aceasta oferind Turciei multe oportunități. Fără NATO ar fi mai dificil pentru Erdoğan să-și justifice intervenția în conflictul libian sau sirian", susține Orhan Gafarlı, expert la Centrul de Cercetări Politice din Ankara, în interviul acordat agenției de presă RIA Novosti.
Politologul vede un alt avantaj și în faptul că Alianța permite Turciei și țărilor UE să aplaneze contradicțiile reciproce. ”Să luăm, de exemplu, conflictele Ankarei cu Grecia și Cipru sau Franța. Escaladarea conflictului este în mare parte evitată datorită faptului că aceste țări sunt membre NATO. Alianța este moderatorul. Este adevărat și faptul că apartenența la Alianță ajută Ankara să blocheze acțiunile Greciei, Ciprului sau Franței, dacă acestea au subtext anti-turc ", continuă el.
În același timp, analistul este convins că Erdoğan nu consideră calitatea de membru NATO un obstacol în calea unei politici independente.
Populismul turco-francez
"Conflictul dintre Macron și Erdoğan nu va duce la scindare. Întotdeauna a existat tensiune între Turcia și Grecia. Dar acest lucru nu a escaladat niciodată într-un război deschis doar din cauza faptului că ambele țări sunt membre NATO", a declarat directorul adjunct al centrului analitic franco-rus ”Observo” Igor Delanoë.
În interviul acordat agenției de presă RIA Novosti, el a menționat că, după tentativa de lovitură de stat din Turcia din vara anului 2016, Erdoğan s-a distanțat de Alianță. Cu toate acestea, încă nu se pune problema ieșirii din NATO. "Statele Unite nu vor permite Ankarei să părăsească Alianța. Anume prin Turcia americanii doresc să-ți sporească influența în regiunea Mării Negre și în Caucaz", este sigur Delanoë.
Mai devreme sau mai târziu, potrivit expertului, se vor normaliza și relațiile turco-franceze. Mai ales că nu există contradicții fundamentale între țări.
"Erdoğan și Macron au demonstrat în mod repetat flexibilitate în politica externă. Amintiți-vă, de exemplu, confruntarea dintre Turcia și Rusia din noiembrie 2015 – iulie 2016. A dispărut rapid în circumstanțe favorabile. Macron nu o dată și-a schimbat opiniile și a arătat o înclinație spre populism. Conflictul dintre Paris și Ankara va fi rezolvat într-un fel sau altul", crede Delanoë.
Dar atâta timp cât nu există un interes reciproc pentru compromis, fricțiunile dintre Turcia și Franța, precum și cu NATO în general, vor rămâne.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova