MOSCOVA, 30 nov – Sputnik, Galia Ibraghimova. Donald Trump a acceptat să transfere puterea în SUA, însă doar în cazul în care Colegiul Electoral va recunoaște victoria lui Biden.
Totuși, înainte de a pleca, el este gata să intre în război cu Iranul, după cum sugerează presa. Motivul invaziei este programul nuclear iranian, care a fost reluat după prăbușirea ”acordului nuclear”.
De asemenea, americanii intenționează să implice Tel Avivul, cu scopul de a exercita o presiune mai mare asupra Teheranului. Cum va afecta acest lucru situația din Orientul Mijlociu, a aflat RIA Novosti.
Fervoarea lui Trump
”Donald Trump ar putea comanda un atac asupra Iranului, de aceea Armata Israeliană ar trebui să fie alertă. Este important ca autoritățile israeliene să înțeleagă complexitatea perioadei de dinaintea învestirii lui Joe Biden, dat fiind faptul că liderul american în exercițiu a ridicat în mod repetat problema distrugerii fabricii de îmbogățire a uraniului din Natanz”, a scris revista online Axios, citând surse israeliene.
După cum presupun interlocutorii site-ului de știri, Trump a decis să organizeze un atac preventiv asupra Teheranului după ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a publicat un alt raport privind dezvoltarea programului nuclear iranian. În acesta se menționează faptul că, în urma refuzului Republicii Islamice de a respecta termenii Planului comun de acțiune cuprinzător (JCPOA), în țară au crescut stocurile de uraniu puternic îmbogățit (de calitate militară). Indignarea președintelui a fost indescriptibilă, dar Mike Pence și Mike Pompeo au reușit să-l calmeze, a informat gazeta The New York Times, potrivit cuvintelor oficialilor americani. Lui Trump i s-a explicat faptul că un atac asupra Iranului ar provoca o escaladare inutilă a violenței.
Nu există informații confirmate despre planurile americane. Dar Israelul a recunoscut că a primit instrucțiuni de a se pregăti pentru o posibilă confruntare. ”Răspunsul poate să nu fie direct, ci prin intermediul trupelor proxy iraniene din Siria, Fâșia Gaza sau Liban”, a explicat Israelul publicației Axios.
În timp ce politicienii discutau despre verosimilitatea informațiilor depre un posibil război, în Iran a fost ucis fizicianul Mohsen Fahrizade. Serviciile secrete occidentale l-au numit ”tatăl bombei iraniene”. Se credea că anume fizicianul este șeful programului nuclear iranian. Teheranul a acuzat imediat Israelul de această crimă și a promis că se va răzbuna. Benjamin Netanyahu a ignorat declarațiile iranienilor.
Problemele pre-război
Scurgerea de informații cu privire la posibilitatea unui atac asupra Iranului ar fi trecut neobservată, dacă nu erau evenimentele produse recent. De curând, SUA a transferat în Orientul Mijlociu bombardiere strategice B-52H Stratofortress. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat că avioanele de război au sosit în regiune ”pentru a limita agresiunea și pentru a sprijini aliații”.
Washingtonul nu a explicat câte bombardiere au fost trimise și în ce țară. S-a speculat însă că avioanele se află acum la o bază aeriană din Diego Garcia, o insulă britanică din Oceanul Indian, unde au fost și iarna trecută.
Atunci, acolo au fost staționate șase bombardiere, în cazul unui război cu Iran. Motiv pentru o confruntare armată exista: asasinarea de către americani a lui Qasem Soleimani, comandant al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) – subdiviziune de elită a armatei iraniene. Teheranul a promis că se va răzbuna.
Facilitățile americane din regiune au fost atacate pe tot parcursul anului. Dar nu a existat nicio confruntare directă. Mai mult, americanii au început să-și facă nevăzută prezența și să-și retragă militarii. Acest lucru a provocat îngrijorare în rândul țărilor vecine cu Iranul. Ele au recunoscut că contingentul SUA era ca un fel de ”tampon” îmotriva amenințărilor și, cel mai important, ținea sub control Teheranul.
Negocierile – secrete și evidente
Israelul este îngrijorat de autoritatea tot mai mare a Iranului în Orientul Mijlociu. Tel Aviv-ul a bătut alarma după suita de escaladări SUA-Iran din iarnă. Prim-ministrul Benjamin Natanyahu a sugerat că Teheranul are de gând să se răzbune nu numai în raport cu ameicanii, ci și cu statul evreu. De asemenea, el a avertizat că va acționa proactiv.
Și monarhiile din Golful Persic încearcă să limiteze influența Iranului asupra afacerilor din Orientul Mijlociu. După căderea regimului lui Saddam Hussein în Irak, Republica Islamică a încercat să preia rolul de lider regional. Arabii s-au îngrijorat. Regimul șiit al Ayatollahilor este inacceptabil pentru tradițiile lor sunnite.
Pentru a împiedica consolidarea rolului Iranului în regiune, monarhiile arabe au intrat în negocieri informale cu Israelul încă la mijlocul anilor 2000. Și, deși problema palestiniană nerezolvată a împiedicat cooperarea în mod deschis, părțile au convenit să coopereze împotriva Teheranului.
În opinia observatorilor, această interacțiune tacită a fost confimată, de exemplu, de disponibilitatea Iordaniei, Arabiei Saudite, Bahrainului și a Emiratelor Arabe Unite de a-și dechide spațiul aerian pentru zborurile aviației israeliane.
Președinția lui Donald Trump și poziția sa anti-iraniană au consolidat legăturile arabo-israeliene. Când a ajuns la putere, cel de-al 45-lea președinte al SUA a declarat că va rezolva toate problemele din Orientul Mijlociu cu ajutorul ”înțelegerii secolului”. Această înțelegere presupunea rezolvarea problemei palestiniene pe principiul ”două state pentru două popoare” – Palestina va apărea pe harta lumii, alături de Israel.
Inițiativa însă nu a găsit sprijin în lumea arabă. Dar a contribuit la ”reconfigurarea Orientului Mijlociu”, potrivit monarhiilor persane. În septembrie, Israel, Emiratele Arabe Unite și Bahrain, prin medierea americanilor, au stabilit relații diplomatice oficiale. Și nimeni nu a ascuns faptul că interacțiunea dintre aceste țări este de natură anti-iraniană.
Arabia Aaudită, poziționându-se ca lider al lumii arabe, și-a păstrat distanța față de Israel. Toată lumea știa de contactele informale dintre țări, dar nimeni nu putea permite un dialog la un nivel mai înalt. Riadul a declarat în mod tradițional: nu se poate vorbi de vreo relație cu Tel Aviv până când nu se rezolvă problema palestiniană. Dar și acest stereotip a fost spulberat.
Recent, a devenit cunoscut faptul că Netanyahu a vizitat în secret orașul saudit Neom și a purtat discuții cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman. Vestea a devenit o senzație. Dar detalii nu au urmat. S-a presupus că tema centrală a discuțiilor a fost influența iraniană.
Riadul a negat inițial dialogul. Dar refuzul Tel Avivului de a comenta acest fapt a demonstrat majorității țărilor că întâlnirea a avut totuși loc. De asemenea, s-a atras atenția asupra faptului că negocierile au urmat pașii turneului secretarului de stat al SUA în Orientul Mijlociu. Mike Pompeo a încercat din nou să reconcilieze statele din regiune, vorbind despre gravitatea amenințării iraniene.
”Să lăsăm în urma noastră o alianță”
”Israelul nu dorește să se angajeze într-o confruntare militară directă cu Iranul. Dar o confruntarea latentă are loc pe toate fronturile. Republica Islamică își consolidează prezența militară în Siria de-a lungul perimetrului frontierei israeliene. Încă un vecin – Liban – este de fapt un vasal iranian. Teheranul afectează grav Fâșia Gaza și finanțiază Hamas. De fapt, Iranul este prezent la toate granițele Israelului”, spune Ksenia Svetlova, un fost deputat al Knessetului și expert al Institutului Interdisciplinar Herzliya din Israel.
Vizita secretă a lui Netanyahu în Arabia Saudită este analizată de Svetlova în contextul viitoarei schimbări de putere din SUA. ”Fiecare nouă administrație americană își ajustează atitudinea față de Orientul Mijlociu. Este posibil ca Netanyahu și bin Salman să fi discutat deapre cum să mențină coordonarea în ceea ce privește Iranul sub Biden. Deși nu cred că un președinte democrat ar putea fi împotriva unor astfel de contacte. De pe vremea lui Barack Obama, americanii au stabilit un curs de retragere din regiune. Să lase în urmă cel puțin o alianță arabo-israeliană, care să contracareze amenințarea iraniană este, de asemenea, în interesul SUA”, crede Svetlova.
Să recunoască greșelile lui Trump
Adlan Margoev, analist la Institutul de Studii Internaționale MGIMO, este convins că Iranul este conștient de interacțiunea arabo-israeliană. Potrivit expertului, la Teheran stabilirea relațiilor dintre țările arabe și ”regimul sionist” este considerată ”o trădare a Palestinei”. Criticând contactele Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite și Bahrainului cu Israel, autoritățile iraniene totuși nu sunt încă interesate să agraveze confruntarea.
Potrivit lui Margoev, Teheranul se bazează pe faptul că retorica anti-iraniană va scădea după schimbarea administrației din SUA. ”Autoritățile iraniene îi cer lui Biden să recunoască greșelile lui Trump și să reînvie JCPOA. La nivel de experți, democrații discută deja despre acest lucru, dar în practică nu este totul atât de simplu.
Este dificil să se detemine chiar și ordinea de acțiune. Iranul, de exemplu, cere anularea sancțiunilor. Dar atunci trebuie confirmant faptul că Teheranul respectă termenii JCPOA. Republica Islamică explică că acordul nuclear nu este realizat pe deplin doar din cauza faptului că americanii au fost primii care au ieșit. Cum să revină la JCPOA, astfel încât mecanismul să funcționeze în paralel – este o întrebare deschisă”, consideră Margoev.
El recunoaște că Biden nu va anula imediat deciziile anti-iraniene luate de Trump. Administrația care acum își încheie mandatul și susținătorii ei au propagat evaluări extrem de negative la adresa politicii iraniene, anulând experiența pozitivă a negocierilor și a perioadei scurte de respectare a acordului nuclear. Cu toate acestea, expertul este convins că va fi posibil să se evite escaladarea la nivel de conflict militar.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova