Acest lucru întâmpină însă rezistență din partea publicului. Cetățenii se opun categoric nu numai unui blocaj total, ci sunt nemulțumiți chiar și de măsurile restrictive mai blânde.
O demonstrație împotriva restricțiilor, dispersată cu tunuri de apă în urmă cu câteva zile la Berlin, este o demonstrare a zugzwang-ului în care guvernele europene sunt prinse între nevoia de a preveni prăbușirea sistemului de sănătate, de a atenua consecințele economice și de a face față nemulțumirilor populare.
Cu toate acestea, realitatea și-a făcut propriile ajustări în planurile summitului, iar o altă problemă extrem de acută, apărută zilele trecute, a fost inclusă pe ordinea de zi: doi „enfants terribles” ai UE - Polonia și Ungaria - care din nou dau bătăi de cap Bruxellesului prin blocarea bugetului Uniunii pentru 2021-2027 (1.074 trilioane de euro) și a programului european de redresare economică (750 miliarde de euro).
Europa spera să folosească aceste planuri bugetare pentru a pedepsi Varșovia și Budapesta pentru că s-au abătut de la înaltele standarde democratice. Cu toate acestea, în cele din urmă, ea însăși a ajuns în groapa săpată.
Pedeapsa trebuia să fie una demonstrativă și dureroasă - financiară. Polonia și Ungaria, în calitate de beneficiari ai subvențiilor UE, se află într-o poziție destul de privilegiată, care, printre altele, se datorează factorilor geopolitici.
Problema este că nu e atât de ușor ca acestea să fie lipsite de bani.
Până de curând astfel de mecanisme nu existau deloc în Europa unită. În plus, principiul consensului este baza pentru luarea celor mai importante decizii în UE, adică o poziție comună a tuturor membrilor Uniunii. Situația în care ambele țări ar vota pentru a se priva de fonduri substanțiale din bugetul european pare una fantastică.
Drept urmare, Bruxelles-ul a implementat o combinație complexă în ultimele luni. La summitul UE din iulie a fost adoptată o decizie care a legat plățile viitoare de respectarea standardelor statului de drept și valorilor europene de bază. Iar la sfârșitul lunii septembrie, Comisia Europeană a publicat respectivul raport, personajele principale sau, mai bine zis, răufăcătorii căruia fost tot Varșovia și Budapesta.
Și atunci când a rămas ultimul pas până la implementarea planurilor, cele două capitale scandalagii au blocat procesul, arătând clar că sunt conștienți de ceea ce se întâmplă și nu vor permite o distribuire „motivată politic” a fondurilor europene.
Așadar, acum Bruxellesul este forțat să caute ac de cojoc pentru polonezi și unguri, care au întors împotriva UE chiar propriile norme.
Tocmai aceasta este cea mai valoroasă lecție din ceea ce se întâmplă.
Occidentul, pe ambele maluri ale Atlanticului, a fost pe parcursul a zeci de ani model și autoritate morală pentru restul globului. Instituțiile și procedurile democratice, drepturile și libertățile cetățenilor au funcționat cu adevărat acolo, dovedindu-și superioritatea față de „lumea neliberă”. Iar mecanismul politic și administrativ al Uniunii Europene a devenit de-a dreptul apoteoza democrației occidentale.
Orice îndoieli ale scepticilor că un astfel de sistem este incapabil să fie eficient și chiar pur și simplu viabil pe termen lung au fost urmate de luarea în derâdere a entuziaștilor: iată că funcționează de mulți ani. Și nu numai că funcționează, dar prosperă, servește drept magnet pentru zeci de țări și milioane de oameni. Pentru că aceasta este adevărata democrație, așa cum ar trebui să fie!
Latura mult mai puțin atractivă a sistemului Uniunii Europene s-a conturat mai ales în ultimii ani. Lipsa unor împuterniciri depline în cadrul instituțiilor politice precum Parlamentul European și concentrarea puterii reale în mâinile birocraților anonimi de la Bruxelles au devenit evidente. A apărut suspiciunea, care a devenit o convingere fermă, că pentru buna funcționare a principiului consensului cei mai influenți membri ai uniunii recurg la metode de constrângere, presiune și șantaj voalat împotriva „partenerilor mai mici”. Este suficient să ne amintim cum a fost în cazul sancțiunilor anti-rusești: mai multe țări europene au împiedicat în mod deschis introducerea lor, deoarece acelea le garantau o lovitură dureroasă economiilor lor, dar atunci când a venit timpul luării deciziilor au votat resemnat „ca toți ceilalți”.
Și iată că două țări - și încă din categoria celor mici, sărace și condamnate de statele din rândurile celor mai democratice și europene - acum sfărâmă cu ușurință acest sistem pur și simplu pentru că s-au dovedit a fi suficient de încăpățânate ca să insiste asupra propriilor interese și să nu se teamă să meargă împotriva curentului.
Apropo, există o altă latură a democrației europene care a devenit evidentă - importanța sporită a supunerii față de centru. Dar acum eșuează și aceasta tot mai des.
Experții consideră că este foarte probabil ca Polonia și Ungaria să părăsească UE, după ce au primit deja beneficiile maxime din aflarea lor în cadrul Uniunii și, cu atât mai departe, cu atât mai puțin sunt interesate să mențină statu-quoul. Pentru Bruxelles și capitalele Europei de Vest retragerea din Uniunea Europeană a „rebelilor” care nu pot fi instruiți poate fi, de asemenea, cea mai convenabilă cale de ieșire din situație.
Doar că îi va fi aplicată cea mai grea lovitură democrației occidentale - atât în realitate, cât și în ideile mincinoase ale acesteia în rândul unui număr imens de oameni din întreaga lume. Prea des ștampila „nu funcționează” a început să apară pe ea.
Sursa: RIA Novosti
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova