CHIȘINĂU, 14 sept – Sputnik. Angajați din nordul țării ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) au fost antrenați zilele acestea în căutarea și salvarea persoanelor de sub dărâmături.
Nu doar cutremurele de pământ și deflagrațiile provoacă prăbușirea construcțiilor, dar și starea proastă a acestora sau greșelile admise pe șantierele de construcții.
De la începutul anului 2020, conform datelor IGSU, salvatorii și pompierii au intervenit în șapte situații pentru recuperarea și salvarea oamenilor de sub dărâmături.
Șaptsprezece salvatori au participat la acțiunile teoretice și practice organizate pe poligonul IGSU din orașul Bălți.
Aplicațiile au fost organizate pentru salvatorii specializați pe recuperarea oamenilor de sub construcții avariate sau șantiere.
Angajații IGSU au testat tehnici de căutare a victimelor, metode de stabilizare a construcțiilor, detectarea materialelor periculoase.
Între altele, salvatorii au exersat metoda accesului către victimele prinse sub dărâmături prin tăierea și perforarea betonului, potrivit IGSU.
De asemenea, ei și-au perfecționat metodele de utilizare a câinilor specializați pentru identificarea și recuperarea sinistraților.
Participanții la acest curs vor interveni în situațiile cu risc sporit. Anterior, aplicații similare au fost organizate pentru salvatorii din Chișinău care intervin în situații dificile.
Riscurile pentru Moldova în cazul unui cutremur devastator
Vrancea (România) este singura sursă de cutremure ce poate afecta Republica Moldova.
În cazul unui cutremur cu o intensitate mai mare de 6 grade pe scara Richter, pierderile materiale ar fi colosale în Republica Moldova – de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, a semnalat anterior directorul Institutului de Geologie și Seismologie al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), Igor Nicoară, în cadrul unei emisiuni la Sputnik Moldova.
„Blocurile ridicate până la implementarea normativelor de rezistență antiseismică, adică cele construite până în ani '50, sunt mai vulnerabile. Blocurile noi au fost construite respectându-se normativele de securitate antiseismică, ceea ce ne permite să spunem că sunt mai în siguranță", a precizat Igor Nicoară.
Seismicitatea României este repartizată pe mai multe zone epicentrale: Vrancea, Făgăraş-Câmpulung, Banat, Crişana, Maramureş şi Dobrogea. La acestea se adaugă zone epicentrale cu importanţă locală în regiunea Jibou şi a Târnavelor în Transilvania, nordul şi vestul Olteniei, nordul Moldovei şi Câmpia Română.
Dintre aceste arii epicentrale, zona seismică Vrancea este cea mai importantă prin energia cutremurelor produse, extinderea ariei lor de macroseismicitate, caracterul persistent şi concentrat al epicentrelor.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova