BRUXELLES, 4 sept - Sputnik, Daniela Porovăț. Europa este faimoasă pentru liniile sale politice divergente, una nouă făcându-și apariția acum: diferența dintre nucleul dur al UE și țările periferice care servesc SUA în politica externă, așa cum sunt Marea Britanie, Polonia și cele trei țări baltice, arată RT.
Potrivit publicației germane Die Welt, care citează propriile surse, cei mai puternici membri ai UE s-au unit pentru a respinge propunerile dure împotriva Belarusului, care erau susținute de Varșovia și de capitalele baltice. Berlinul, Parisul și Roma au refuzat sancționarea președintelui ales al Belarusului, Alexander Lukașenko, din cauza alegerilor.
Germania, Franța și Italia au precizat că ”în ciuda circumstanțelor, canalele de comunicare cu Lukașenko ar trebui păstrate deschise”, pentru că, în opinia lor, punerea lui pe lista neagră ar duce la o suspendare totală a dialogului cu Minskul, mai arată publicația germană.
Cotidianul conservator, care, ironic, a fost fondat ca o publicație de propagandă pentru forțele de ocupație britanice în anii 40, a spus că europenii din Est au făcut presiuni pentru introducerea de măsuri restrictive împotriva liderului din Belarus. Probabil nu întâmplător, Washingtonul a făcut presiuni publice pentru ca Lukașenko să fie îndepărtat.
Într-un interviu publicat joi pe platforma Foreign Policy, Reprezentantul Permanent al SUA din Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, James S Gilmore III, a insistat că lui Lukașenko ar trebui să i se spună să părăsească biroul. ”Ceea ce avem de făcut acum este să încercăm să îl convingem pe Lukașenko că nu poate fi președintele țării în aceste circumstanțe. El consideră că alegerile frauduloase urmate de o suprimare brutală a oamenilor este bună”, a spus Gilmore.
La jumătatea lunii august, a devenit cunoscut că imediat după protestele din Belarus, UE a luat în considerare o listă de 15 până la 20 de oficiali din Belarus cărora să le fie interzisă intrarea pe teritoriul Uniunii și accesul la sistemul său bancar.
Sancțiunile europene împotriva Belarusului pentru violarea drepturilor omului au fost active din 2004 până în 2016, iar lista neagră a fluctuat, cu momente în care includea chiar și 130 de persoane.
La o întâlnire informală din Berlin, pe 27-28 august, miniștrii de externe ai țărilor UE au luat decizia să alcătuiască o listă de sancțiuni care să fie adoptate împotriva Belarusului cât de repede posibil.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova