Republica Moldova
Citiți pe site-ul Sputnik Moldova reportaje despre oameni ieșiți din tipare, istorii cutremurătoare și fenomene care au loc în societatea noastră

Cine sunt funcționarii vizați de Stoianoglo care ar putea să compară pe banca acuzaților

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a susținut ieri o conferință de presă în care a anunțat că a fost finalizată urmărirea penale "în dosarul privind implicarea în ”furtul miliardului” a unei bănci comerciale, despre care s-a vorbit mult, în ultimul timp".
Sputnik

Stoinoglo a povestit cum prin această bancă comercială, căreia nu i-a dat numele, dar pe care toți îl cunosc, a fost devalizat sistemul bancar din țară și cine se face vinovat în mod direct de acest lucru.

Urmărind declarațiile lui Stoianoglo, vom încerca să enumerăm mai jos persoanele care sunt vizate în dosarul Procuraturii, aceștia fiind politicieni și funcționari cu importante posturi de conducere la acea vreme.

Procuratura a constatat cine și cum a furat miliardul - Nume sonore
În primul rând, este vorba de respectiva banca ca instituție care, în calitate de persoană juridică, este învinuită de spălare de bani. Stoianoglo a spus că Procuratura investighează activitatea instituției bancare și pe gestionarii ei de atunci, care se prezumă a fi implicați în sustragerea banilor statului în valoare de 2,3 miliarde de lei. Noi nu vom da numele băncii, deși toți știu despre ce instituție bancară este vorba, așa cum a nu a dat numele băncii nici procurorul general, dat fiind că asta ar putea să afecteze activitatea instituției bancare.

După care procurorul s-a referit la fosta președintă a Comitetului de Direcție al acestei bănci, acuzată de escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în interesul unei organizații criminale. Iarăși nu dăm numele din aceleași considerente.

Midrigan, despre investigarea fraudei bancare: Nu exclud că au rămas persoane șantajate
Potrivit procurorului general, acest furt în proporții uriașe a fost posibil datorită concursului sau, mai bine zis, lipsei de acțiune, de reacție unor importante instituții de stat.

Și anume, în data de 13 noiembrie 2014, Guvernul Republicii Moldova decide ca toate creditele interbancare, care la acea dată constituia 222 de milioane de lei, să fie recuperate instituțiilor financiare. Atunci prim-ministrul era Iurie Leancă.

După care, în data de 17 noiembrie 2014, Ministerul Finanțelor (funcția de ministru al Finanțelor era deținută de Anatol Arapu) acordă o garanție de stat cu privire la recuperarea banilor. După aprobarea deciziilor, una dintre bănci – a cărei acționară este compania afiliată lui Plahotniuc, în regim de urgență, în decurs de 5 zile, transferă pe conturile băncii falimentate – Banca de Economii, circa 2,3 miliarde de lei.

Procurorul general despre furtul miliardului: „Banca Națională a jucat un rol activ”

"În realitate însă pe conturile Băncii de Economii sunt virate doar 1,2 miliarde de lei, datoria restantă, fiind generată prin metoda „carusel-ului” plasamentelor interbancare fictive. Adică, virarea sumelor pe conturile altor companii, care la rândul lor le plasau din nou la BEM", a precizat procurorul general.

În continuare, Alexandr Stoianoglo pune că "acțiunile respective aveau loc cu încălcarea flagrantă a legislației, în lipsa unor raționamente financiare și nu fără implicarea Băncii Naționale. Toate plasamentele financiare reale de pe conturile BEM erau transferate imediat pe conturile unor companii off-shore, după care erau sustrase".

Iar în data de 28 noiembrie 2014, Banca Națională (președintele BNM era atunci Dorin Drăguțanu) restituie circa 2,3 miliarde de lei pe conturile băncii comerciale, care mai devreme au fost plasate pe conturile BEM.

Chicu face dezvăluiri despre „jaful secolului”: Câți bani au fost recuperați din miliard
Procurorul a mai afirmat că noii acționari ai băncii (bancă al cărui nume nu îl dăm și care este vizată în ancheta procurorilor) erau în perfectă cunoștință de cauză despre acest fapt, dar totuși, au procurat pachetul de acțiuni, beneficiar al căruia era cetățeanul Plahotniuc.

Și acest lucru nu era o noutate nici pentru organele de drept, inclusiv pentru Procuratura Anticorupție (atunci șeful Procuraturii Anticorupție era Eduard Harunjen –n.n), care, însă, nu au întreprins nimic, a mai afirmat procurorul general.

Și, bineînțeles, Vladimir Plahotniuc, despre care Stoianoglo spune că era "beneficiarul tuturor tranzacțiilor, care trebuia protejat și exonerat de orice răspundere juridică, inclusiv și în special".

Respectiv, avem următoarele nume, care au deținut funcții importante și care au fost vizate, nu numite în mod expres de către procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, în dosarul privind implicarea în ”furtul miliardului” a unei bănci comerciale:

  • Iurie Leancă,
  • Anatol Arapu,
  • Dorin Drăguțanu,
  • Eduard Harunjen.

Dăm aceste nume fără a afirma că toți cei patru au fost sau vor fi puși sub învinuire, dat fiind că nu cunoaștem ce statut procesual au ei în acest dosar și dacă neapărat îl au, dat fiind că nu avem nicio confirmare oficială.   

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova