Misterul reformei administrației publice locale: Fără raioane și sute de primării închise

Autoritățile, și mă refer aici, în special, la Guvern, la prim-ministrul Ion Chicu, nu au renunțat la intenția anunțată anterior de a reforma administrația publică locală și, în general, de a realiza o reformă administrativ-teritorială.

Acum vreo două zile, premierul a discutat la acest subiect cu niște experți germani, mai înainte de aceasta a anunțat că la Guvern există un concept al aceste reforme, pe care însă nimeni nu-l cunoaște.

Astăzi nimeni nu știe cum vor autoritățile centrale să reformeze autoritățile locale, raioanele, comunele. Toți se întreabă, în special cei care vor fi vizați sau de-a dreptul afectați de această reformă: vor fi sau nu vor fi lichidate raioanele; vom reveni sau nu la județe; vor fi lichidate primăriile din satele mici; câte sate sau câți locuitori vor crea o comună; cât de departe va fi primăria comunei de locuitorii din satele mici, din cătune; va conduce această reformă la dispariția satelor mici, va intensifica sau nu acest proces care deja are loc; cum va contribui noua administrației publică locală la dezvoltarea afacerilor locale, în special, a celor mici și mijlocii; care va fi baza fiscală a noii administrații locale?

Acestea și altele sunt întrebările pe care și le pune lumea, și nu pentru că așa ar fi ea… curioasă din fire, că ar manifesta o curiozitate exagerată, ci pentru că această reformă o va afecta direct. Foarte mulți se întreabă astăzi: va oferi această reformă o perspectivă de dezvoltare localității în care trăiesc sau, dimpotrivă, va distruge și ceea ce astăzi face ca localitatea respectivă să se mențină în viață. Dacă reforma administrativ-teritorială va afecta cumva activitatea unor instituții de menire socială, cum ar fi școala și grădinița, oamenii își vor lua lumea în cap, vor părăsi localitatea și vor fugi care la oraș, care peste hotare. Și temerea că lucrul acesta s-ar putea întâmpla nu este una chiar lipsită de sens, având în vedere că Guvernul intenționează să obțină finanțare pentru desfășurarea ei de la Fondul Monetar Internațional. Toată lumea știe care este finalitatea reformelor finanțate și condiționate de FMI.

Care vor fi "pârghii reale de guvernare în teritoriu"?

Să încercăm acum, din scundele informații pe care le avem, să creionăm o schiță, fie și foarte aproximativă, a reformei administrativ-teritoriale și a administrației locale pe care autoritățile vor să o realizeze.

Prima chestiune ar fi că autoritățile centrale intenționează să ofere administrației publice locale "pârghii reale de guvernare în teritoriu". Acest lucru a fost menționat în data de 2 iunie, în cadrul unei discuții pe care premierul Ion Chicu a avut-o cu echipa de experți German Economic Team (GET), din care fac parte și foști oficiali de rang înalt din Republica Federală Germania (ministru al finanțelor al unuia din landuri).

Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, în cadrul discuțiilor s-a vorbit despre eficientizarea administrației publice și, respectiv, de sporirea calității serviciilor prestate către cetățeni și business, obiectiv care poate fi atins "doar prin identificarea și implementarea unei formule optimale de distribuire a competențelor între APC și APL, astfel încât administrația locală să dețină pârghii reale de guvernare în teritoriu". Deci, viitoarea administrație publică locală va dispune de pârghii reale de guvernare în teritoriu, asta e clar, rămâne să aflăm care vor fi aceste pârghii.

Creșterea potențialului economic al localităților și consolidarea autonomiei financiare a APL

Al doilea obiectiv pe care și-l fixează puterea în realizarea acestei reformei este creșterea potențialului economic al localităților.

• Până la industrializarea țării, trebuie să asigurăm ca banul public să fie cheltuit eficient>>>

"Participanții la discuție au confirmat că delegarea mai multor competențe pentru administrația publică locală necesită și un potențial economic și managerial net superior celui existent. În acest context, delimitarea eficientă a competențelor și identificarea unei structuri teritorial-administrative optimale sunt elementele de bază ale acestei reforme", citat din același comunicat al Guvernului.

Creșterea potențialului economic al localităților este un obiectiv extrem de important - dacă autoritățile vor reuși să-l realizeze, putem socoti că suntem salvați, nu ne mai paște pericolul ca Republica Moldova să ajungă depopulată, o țară cu localități moarte. Neclar rămâne, cel puțin pentru mine, cum, prin ce mijloace au de gând autoritățile să atingă acest obiectiv?   

Tot din citatul de mai sus înțelegem că vom avea o reformă teritorial-administrativă.

„Numai în asemenea circumstanțe se poate consolida autonomia financiară a APL, iar cu ea și crearea condițiilor pentru dezvoltarea regiunilor țării. O țară puternică cu teritorii slabe nu poate exista”, a spus în cadrul aceleiași discuții premierul Ion Chicu. Dar iarăși nu știm ce aranjare administrativ-teritorială își doresc autoritățile.

Raioane sau județe?

Cel mai probabil că Guvernul se gândește să lichideze raioanele. Și spun acest lucru făcând referire la o postare mai veche de-a premierului pe Facebook (22 mai).

"La Guvern este pregătit Conceptul acestei reforme, iar revenirea în 2023 la o structură administrativ-teritorială rațională (similară celei de până în 2003) este absolut imperativă", a scris atunci premierul. Dar până la reforma din 2003 am avut județe, nu raioanele, deci la raioane se va renunța. Acum rămâne de văzut dacă se intenționează revenirea la județe și dacă da, atunci în ce formă, în cea de până la 2003? Sau nu vor fi nici raioane, nici județe, ci alte unități teritoriale de nivelul doi? Sau poate nu vom avea în general unități teritoriale de nivelul doi, ci doar de nivelul întâi: comune sau plase, căci unii vehiculează la modul serios această idee?

• Deputații vor să le taie din pâinea președinților de raioane>>>

O certitudine: Vor fi închise sute de primării

Și încă un lucru pe care în mod sigur Guvernul vrea să-l realizeze în cadrul reformei administrativ-teritoriale este reducerea numărului primăriilor, în primul rând, a celor cu mai puțin de 1000 de locuitori.

"Avem cel mai mare aparat administrativ local/per capita în toată Europa. Sute de primării cu mai puțin de 700-1000 de locuitori. Anual, miliarde de lei se cheltuie irațional pentru întreținerea a mii de funcționari. Cel mai grav, că nici serviciile prestate cetățenilor în asemenea circumstanțe nu au cum fi calitative. Firește, nici de-o autonomie financiară a APL nu poți vorbi, când în primărie ai mai puțin de 100 de oameni care lucrează, iar agenți economici 1-2", a scris premierul pe Facebook.

Deci, vor fi închise sute de primării, iar satele respective vor deveni parte a unor comune, lucrul pe care îl avem și astăzi.

Realizarea acestui obiectiv, care este unul absolut necesar, comportă mari riscuri dacă primăriile vor fi închise și, odată cu aceasta, va fi închis și accesul cetățenilor la serviciile publice. Această greșeală a fost făcută în cazul reformei din 1998, când au fost create nouă județe, motiv pentru care, dar și dintr-un șir de raționamente politice și populiste, comuniștii au revenit în 2003 la vechea divizare administrativ-teritorială pe raioane.

Care este totuși riscul cel mai mare

Dar nu acesta este riscul cel mai mare, în opinia mea, ci faptul că autoritățile vor să obține bani de la Fondul Monetar Internațional pentru desfășurarea acestei reforme și această reformă, realizată după placul FMI, va deveni o condiție pusă Republicii Moldova în vederea continuării finanțării.

"Lansăm în curând negocierile cu FMI pentru un Program pe termen de 3 ani. Sunt sigur, că pentru reformele de mai sus, putem obține (și prin acest instrument) o susținere financiară solidă", a scris premierul, pe Facebook, în data de 22 mai.

Amintim că la sfârșitul lunii aprilie FMI a acordat Republicii Moldova un credit de urgență în valoare de 235 de milioane de dolari. Acest acord de creditare a fost aprobat în Parlament în aceeași zi cu acordul de creditare semnat cu Rusia, în valoare de 200 de milioane de euro, pe care însă ulterior Curtea Constituțională l-a declarat neconstituțional.

Iată că acum urmează să se negocieze un nou program de finanțare cu FMI, asta însemnând că Fondul va cere, ca de obicei și în primul rând, reducerea cheltuielilor sociale, fapt care, de-a lungul anilor, a avut câteva consecințe nefaste, sinistre chiar: degradarea nivelului de trai în Republica Moldova, o tranziție interminabilă de la rău la mai rău și implementarea unor reforme care ne oferă o singură perspectivă - cea de a fi sclavi: mergem să muncim ca robii în Europa occidentală, după care, revenind acasă, procurăm tot produsele occidentalilor. Iar noi nu producem nimic, asta însemnând să fim slugi, robi - nu stăpâni. Dar acesta este deja un alt subiect, la care merită se revenim pe viitor.

De dragul adevărului trebuie să menționăm că în relația cu FMI mult depinde de faptul cum știi să negociezi cu această organizație internațională. Până acum, guvernele de la Chișinău care au semnat acorduri de creditare nu au fost prea inspirate, respectiv și rezultatele acestei finanțări au fost pe măsură. Dacă Guvernul Chicu crede că poate negocia un contract în avantajul Republicii Moldova, atunci să o facă, mai ales că acum suntem în plină criză, după paralizia economică provocate de restricțiile impuse de pandemie.

Post-Scriptum. După ce a fost scris textul de mai sus, președintele Igor Dodon s-a pronunțat, în cadrul unei emisiuni realizată de Radio Sputnik Moldova, în chestiunea reformei administrației publice locale și a celei administrativ-teritoriale. Îmi permit să afirm că și președintele împărtășește temerile pe care le avem noi. El a spus că reforma administrației publice locale este necesară, însă acesta nu trebuie să fie pe placul experților străini, ci în strictă conformitate cu interesul național.

”Este o vorbă la moldoveni, să nu aruncam copilul odată cu apa. Nu trebuie să facem reforme de dragul reformelor care să fie pe placul unor experți, trebuie să ținem cont de interesul nostru național”, a accentuat președintele Dodon.

Totodată el a spus că nu susține divizarea administrativă a țării pe județe și ncii reducerea drastică a numărului primăriilor.

”Una dintre propunerile dure pe care eu le-am văzut acum 3-4 ani este că o primărie trebuie să aibă cel puțin 5 mii de locuitori. În cazul acesta rămânem cu 200 de primării la nivel de țară, să unim 6-7 sate împreună? Reforma este necesară, dar trebuie să facem în așa fel ca să nu sufere cetățenii”, a subliniat președintele Dodon, accentuând că reforma trebuie făcută ținându-se cont de specificul țării noastre.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova