Războiul prețurilor la petrol: Cine va fi marele învingător, potrivit experților

Cine va ieși învingător din războiul prețurilor la petrol, în contextul rezilierii acordului OPEC+ și prăbușirii cotațiilor la petrol pe piețele internaționale.
Sputnik

MOSCOVA, 11 mar – Sputnik. Maxim Rubcenko. Lumea revine la o eră a petrolului ieftin. Cei mai mari producători vor majora volumul petrolului extras, ceea ce va determina o scădere pe termen lung a cotațiilor. Acum experții încearcă să estimeze cine va risca mai mult: pentru cine totul s-ar putea încheia cu un dezastru economic și cine va fi câștigătorul în războiul prețurilor și își va crește cota pe piața internațională și va deveni cel mai influent jucător.

Au dat de belea

Ce a declarat Putin despre prețurile mondiale la petrol
În ultimele zile, piața mondială de petrol a trecut prin cel mai mare șoc de la invazia SUA în Irak, din 1991. Inițial, drept răspuns la refuzul Rusiei de a semna acordul cu OPEC cu privire la o nouă reducere a producției de petrol, Arabia Saudită a anunțat reducerea prețurilor la petrolul său cu 6-10 dolari. Marți, Riad a informat întreaga lume despre intenția de a spori producția cu 26 la sută, comparativ cu nivelul din februarie.

Compania de stat de petrol și gaze a Arabiei Saudite va spori în aprilie livrările de petrol brut atât clienților din interiorul regatului, cât și în afara lui – până la nivelul de 300 de mii de barili pe zi, peste capacitatea de producție, care reprezintă 12 milioane de barili pe zi, a anunțat directorul executiv al Saudi Aramco, Amin H. Nasser.

Drept urmare, piața este amenințată de un dezechilibru imens între cerere și ofertă. De remarcat, în timp ce Riadul acuză Moscova de toate relele, experții occidentali consideră că toată vina aparține exclusiv saudiților.

“Abordarea Arabiei Saudită a posibilei înțelegeri cu Rusia este redusă la niște cerințe ultimative de susținere a reducerii producției cu 1,5 milioane de barili pe zi. Anume acest lucru a iritat Moscova, care nu se consideră un partener mai mic al Riadului”, explică publicația britanică Financial Times.

Decizia saudiților de a majora producția și a vinde la reduceri este tratată ca o tentativă de „a pedepsi Rusia”.

“Anterior, Arabia Saudită spera să-și păstreze pozițiile și veniturile pe piața de petrol prin favorizarea cooperării între marii jucători. Acum saudiții consideră că în actualul context ar fi mai rațional să acționeze în sens invers: să intre în jocul “cine se va speria primul” cu Moscova” și cu industria independentă petrolieră a SUA, mizând pe o victorie, menționează observatorul agenției Bloomberg, David Fickling.

Panică globală: Cine și de ce a creat-o și ce va fi de acum încolo
Experții occidentali consideră că reacția Rusiei este una firească. “Rușii au spus că vor să vadă întreaga imagine a efectelor coronavirusului asupra pieței, până a întreprinde anumite măsuri, scrie Financial Times.  Însă Moscova și-ar propune și testare rezistenței industriei americane de șist. Sancțiunile, introduse de Statele Unite împotriva companiilor energetice rusești, inclusiv restricțiile din februarie asupra substructurii comerciale a Rosneft, precum și tentativele de a împiedica finalizarea construcției a Nord Stream – 2 au iritat Kremlinul”.

Fondatorul portalului de analize Zerohedge, Tyler Durden, menționează că OPEC se află într-o criză de mai mulți ani și destrămarea definitivă a cartelului a fost frânată doar de disponibilitatea Rusiei “de a acorda un sprijin în schimbul realizării propriile scopuri geopolitice”. Însă Moscova nu este dispusă să salveze la infinit alianța exportatorilor de petrol.

În contextul panicii, legate de pandemia de coronavirus, OPEC a cerut o reducere drastică a producției, continua analistul, însă Rusia a spus, în cele din urmă, “nu”.

În opinia lui Durden, Moscova a ales un moment ideal pentru a-și demonstra forța. “Occidentul atacă fără nicio milă Rusia pentru simpla „crimă” de a fi Rusia, subliniază el. Și Kremlinul, în cele din urmă, a reacționat la comportamentul lipsit de onestitate al SUA în Iran, Irak, Siria, Ucraina, Yemen, Venezuela, Afganistan. Acum Putin va obține cât mai multe cedări din partea Washingtonului și statelor OPEC, care susțin politica militaristă a SUA în raportul cu aliații Rusiei – China, Iran și Siria”.

Război de uzură

“Războiul prețurilor, declanșat pe piața de petrol, reprezintă un război de uzură, în care nu va învinge cel mai puternic, ci acel care are mai multă rezistență”, presupune David Fickling din Bloomberg.

Din acest punct de vedere, analiștii recunosc că pozițiile Arabiei Saudite sunt destul de slabe. Se crede că saudiții pot extrage petrol cu cheltuieli minime – peste trei dolari pentru un baril. Totuși, bugetul țării, care se alimentează din contul vânzărilor petrolului, este planificat pentru cotațiile de 85 de dolari pentru un baril. Adică, sfera petrolieră va rămâne una rentabilă, însă țara ar putea falimenta foarte rapid.

”Priviți la bugetul lor și veți înțelege că saudiții depind într-o măsură mult mai mare de prețurile de petrol decât Rusia sau SUA, scrie Tyler Durden. Ei nu pot spune populației că va fi nevoie de o reducere a consumului – se vor declanșa revolte”.

„Bugetul umflat al Arabiei Saudite indică asupra unui producător cu mari cheltuieli, adică cel mai vulnerabil jucător, consideră David Fickling. În plus, Riad participă și la costisitorul conflict militar din Yemen, iar vineri, 6 martie, în Arabia Saudită a au fost arestați câțiva membri ai familiei regale, suspectați de trădare de țară”.

Comentând declarațiile de sâmbătă ale Saudi Aramco despre reducerea prețurilor, reprezentantul autorităților Arabiei Saudite a explicat într-un interviu oferit zierului The Wall Street Journal, că este vorba de “un element al campaniei agresive de acaparare a segmentului rusesc al pieței”. Deocamdată, cel mai mult au avut de suferit de pe urma acțiunilor Riadului producătorii americani de hidrocarburilor de șist.

Un favorit evident

Valoarea acțiunilor Chesapeake Energy au scăzut cu 27,5 la sută, a EOG – cu 35 la sută, Continental Resources – cu 40 la sută, Diamondback Energy – cu 44,6 la sută, Marathon Oil – cu 47 la sută, iar Apache și jucătorii mai mici au pierdut mai mult de 50 la sută.

“Sectorul de șist al SUA este pe moarte. Pe piață e o baie de sânge. Capitalul a fost văduvit de miliarde de dolari”, constată corespondentul în domeniul energetic al agenției Bloomberg, Javier Blas.

“Prăbușirea bruscă a prețurilor a avut loc într-un moment complicat pentru industria americană de șist, menționează Financial Times. În pofida faptului că în ultimele decenii volumele de producție au crescut, această ramură supraviețuiește exclusiv din contul împrumuturilor, ceea ce o face vulnerabilă”.

Șeful ”Moldovagaz”: Urmează o scădere a prețurilor la gaz, benzină și motorină

“Lichidarea industriei de șist va începe cu adevărat la sfârșitul acestui an”, este convins Tyler Durden.

Nu au evitat prăbușirile și companiile tradiționale de petrol și gaz: Exxon Mobile s-a ieftinit cu 12,2 la sută, Chevron – cu 15,3 la sută, Occidental Petroleum – cu 44 la sută. Acțiunile companiei britanice British Petroleum s-au prăbușit într-o singură zi cu 20 la sută, atingând un record de acum un deceniu, când în Golful Mexic a explodat platforma petrolieră “Deepwater Horizon”.

A se compara: valoarea acțiunilor producătorilor ruși au scăzut marți cu 12-14 la sută. În opinia experților occidentali, anume Rusia este cel mai bine pregătită astăzi de prețurile mici la petrol.

“Companiile rusești au costuri relativi mici ale producției, scrie Tyler Durden. Chiar și după achitării impozitelor, rentabilitatea se află în zona de 20 de dolari pentru un baril. Cea mai mare parte a contractelor de livrare sunt încheiate de ruși nu în dolari, ci în ruble, yuani și euro, ceea ce diminuează riscurile valutare. Aceste beneficii se vor păstra mulți ani înainte”.

Într-adevăr, potrivit aprecierilor Ministerului Finanțelor, Fondul Bunăstării Naționale dispune de suficiente lichiditări pentru a compensa pierderile bugetului de pe urma scăderii cotațiilor petroliere până la 25-30 de dolari pentru un baril în următorii 6-10 ani, se menționează în materialele publicate pe site-ul instituției pe 9 martie.