CHIȘINĂU, 12 feb – Sputnik. Vârsta Mărţişorului este de aproximativ 8.000 de ani, susţin etnografii români și moldoveni.
Tradiția Mărţişorului este păstrată în Republica Moldova, în România şi în teritoriile învecinate acesteia, locuite de români sau aromâni. Cu unele deosebiri, obiceiul este prezent și în Bulgaria, Albania, Macedonia. În 2017, UNESCO a inclus Mărţişorul în patrimoniului cultural imaterial al umanităţii, aprobând astfel dosarul depus de România, Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia.
În prezent, mărțișoarele se poartă preponderent la piept, lângă inimă, dar de-a lungul secolelor s-au purtat la gât, ca salbă, și la mână, ca brăţară. Observăm că în ultimii ani tot mai mulți meșteri populari moldoveni și români confecționează și mărțișoare-brățară, și mărțișoare-salbă, iar acestea se bucură de mare succes.
Mărțișoarele dacilor erau din pietricele sau din monede
Etnografii spun că mărţişoarele dacilor erau salbe din pietricele de două culori - albe şi roşii sau albe și negre - înşirate pe o aţă şi purtate în jurul gâtului.
O altă versiune a mărțișorului erau monede fixate pe un şnur alb-negru răsucit din fire de lână. Monedele erau din aur, din argint sau din bronz şi indicau statutul social al purtătorului.
Mai târziu, simbolul primăverii a început să fie confecţionat din aţă de lână, dar așa a devenit posibil să fie dăruit unui număr mai mare de persoane.
Iniţial, mărţişoarele erau alb-negre, pentru că anume aceste două culori sunt dominante în natură la sfârşitul iernii şi începutul primăverii.
Simbolismul culorilor mărțișorului
Mărţişoarele alb-negru sugerau fertilitatea, unirea cerului cu pământul, împletirea luminii cu întunericul.
Culoarea roşie, a focului, sângelui și Soarelui, simboliza viaţa și femeia, iar albul era asociat cu limpezimea apelor și înţelepciunea bărbatului. Astfel, împletirea într-un șnur a firelor albe și roșii exprima armonia dintre aspectele feminin-masculin, relația bună și rodnică dintre un bărbat și o femeie.
Cine și cui dăruiește mărțișoare
Unii etnografi menționează că, acum câteva sute de ani, femeile, fetele le dăruiau mărțișoare bărbaților. Acum, în Republica Moldova, conform tradiţiei locale, mărţişorul este dăruit şi purtat şi de femei, şi de bărbaţi, şi de copii. Oricine, de la mic la mare, are dreptul să vestească sosirea primăverii şi să-şi felicite oamenii dragi cu acest prilej.
Unii obişnuiesc să poarte mărţişorul de la 1 martie până la 9 martie, alţii – pe parcursul întregii luni. După ce a fost purtat, mărţişorul se leagă de creanga unui pom, binecuvântându-l să fie roditor.