Opinia estonienilor: suspendarea activității Sputnik – o cenzură

De această părere sunt telespectatorii care au urmărit emisiunea de la postul estonian public de televiziune ETV+, dedicată sancțiunilor împotriva agenției Sputnik Estonia.
Sputnik

Autor: Alexei Stefanov

Din 1 ianuarie, angajații redacției au fost nevoiți să-și înceteze raporturile de muncă cu Sputnik Estonia și AIP „Rossiya Segodnya” din cauza amenințărilor cu dosare penale. Conducătorul publicației, Elena Cerîșeva, fostă angajată Sputnik, Alexandr Lukianov, consilierul oficiului deputatului european Yana Toom, fostul redactor al RusDelfi Margarita Kornîșeva, au fost invitați pe platoul postului de televiziune ETV+ pentru a discuta despre situația creată. În calitate de oponenți în dezbateri au fost prezenți colaboratorul Institutului Memoriei Istorice, juristul Serghei Metlev, expertul pentru comunicare strategică Ilmar Raag, șeful Centrului de Informații pentru Securitate și Apărare, Grigori Senkiv.

Să fie interziși, pe urmă ne vom lămuri

“Sancțiunile politice și economice, îndreptate împotriva jurnaliștilor reprezintă o cenzură. Cenzura este interzisă în Estonia. Sputnik Estonia este un mijloc de informare în masă, parte din agenția de presă rusească „Rossiya Segodnya”, care nu este supusă sancțiunilor”, și-a definit poziția Eleva Cerîșeva.

Jurnaliștii Sputnik Estonia părăsesc redacția din cauza amenințărilor autorităților
Ea a menționat că în scrisoarea primită de la Departamentul Poliției și Serviciul de Frontieră se menționa că AIP „Rossiya Segondya” se află sub controlul lui Dmitri Kiseliov, pentru că el este „cel care semnează”.

“Nu am văzut nicio semnătură a lui Dmitri Kiseliov pe vreun document financiar. O văd doar de două ori pe an, pe felicitări de Revelion și de Ziua Internațională a Femeilor”, a declarat Cerîșeva.

Margarita Kornîșeva a relatat că a găsit în documentele Uniunii Europene o definiție a noțiunii de “aflat sub control”, însă este convinsă că Dmitri Kiseliov nu este vizat de niciunul dintre criteriile existente.

“Funcționează două restricții – interdicția de călătorie și interizcerea acelor resurse și obiecte care îi aduc profit. Dacă la noi în Estonia prin resurse se înțeleg jurnaliștii, atunci mă întreb dacă acest lucru ar reprezenta cumva o împiedicare a activității jurnaliștilor”, a menționat Margarita Kornîșeva.

Nu am citit, nu știu

Colaboratorul Institutului Memoriei Istorice Serghei Metlev a declarat că nu-i consideră jurnaliști pe angajații agenției.

Pe de altă parte, Ilmar Raag, care activează în direcția comunicării strategice și împiedicării răspândirii dezinformării, a adăugat că nu este de acord cu închiderea portalului.

“Oricum sunt citiți de un număr mic de persoane în Estonia și, în opinia mea, puteau să activeze așa cum au activat anterior”, a declarat el.

Mai târziu, acesta a declarat că în calitate de profesor a efectuat analize ale unor articole publicate de Sputnik Estonia și a menționat că în materiale deseori lipsește o apreciere obiectivă pentru că jurnaliștii solicitau comentarii doar unei singure părți.

Federația Europeană a Jurnaliștilor cere examinarea situației Sputnik Estonia
Elena Cerîșeva a pariat, amintindu-i că angajații Sputnik Estonia din prima zi a activității au fost puși într-o situație inegală comparativ cu colegii din alte instituții de presă – instituțiile de stat, politicienii refuză să ofere agenției orice comentarii sau interviuri.

Alexandr Lukianov a rugat să i se ofere exemple de articole din cele 100-120 de articole realizate în ultimele opt luni ale activității, care nu ar reprezenta un material jurnalistic și ar conține propagandă. Nimeni din cei prezenți nu au fost în stare să răspundă.

În loc de răspuns, Metlev a declarat că “poziția profesionaliștilor, juriștilor poliției constă că nu aveți dreptul să vă continuați activitatea pe teritoriul țării în această formă. Dacă nu vă place, adresați-vă instanței de judecată. Judecătoriile din Estonia sunt independente. Dacă veți obține câștig de cauză acolo, atunci vă vom aplauda. Dacă nu, veți fi închiși în continuare”.

Elena Cerîșeva i-a replicat: „Am suspendat, nu am renunțat la activitatea noastră”.

Printr-un apel telefonic a intervenit Ilmar Raag care a constatat cu mirare că portalul funcționează în continuare. Cerîșev și Kornâșeva au explicat din nou că portalul nu a fost închis, de la începutul anului Sputnik Estonia nu are angajați, însă portalul lucrează în regim excepțional.

“Dacă veți citi cu atenție articolul 93, paragraful unul, nu avem dreptul să oferim niciun fel de serviciu, chiar și cu titlu gratuit. Chiar și de la computerul personal de acasă”, a menționat Elena Cerîșeva.

Când nu mai există argumente

Conducătorul Centrului de Informații de Securitate și Apărare, Grigori Senkiv, a declarat că conducerea Sputnik Estonia “nu a fost capabilă să-și rezolve problemele financiare, fiind nevoiți să se ascundă în spatele libertății cuvântului”.

Într-adevăr au existat probleme artificiale. Băncile au închis conturile angajaților Sputnik Estonia. Fiind supus presiunilor proprietarul a renunțat să-și mai ofere spațiu în chirie pentru redacție.

Europa urmărește respectarea dreptului la libertatea cuvântului, doar că nu și la ea acasă
“În Estonia portalul nu are nicio relevanță, însă pătrunderea Sputnik în presa cu o mare audiență cu ajutorul unor provocări are relevanță. Îmi amintesc de acțiunea deconspirată a Sputnik, când un tânăr a fost rănit în timpul serviciului militar, iar apoi Sputnik a încercat să promoveze ideea că rușii sunt discriminați în armata estoniană. Priviți ce se întâmplă – ei trag acolo sau în ei se trage. A fost provocat un adevărat scandal propagandistic în acest caz”, a declarat Metlev.

Moderatorul Andrei Titov a întrerupt invitatul, amintindu-i că ceea ce afirmă nu este adevărat, odată ce subiectul a fost abordat în studiou. Tot Titov și-a amintit un alt caz. Anul trecut activiștii blogului Propastop, care se ocupă de combaterea propagandei și informațiilor false despre Estonia, au demarat o campanie de colectare de semnături la o scrisoare destinată parlamentului în care solicită închiderea portalului Sputnik Estonia și Baltnews.

“Era nevoie doar de o mie de semnături. Inițial și-au propus un anumit termen, l-au prelungit cu o lună, apoi până la sfârșitul anului. În cele din urmă au reușit să colecteze doar 537 de semnături, nici măcar o mie. Subiectul nu-i interesează pe nimeni”, a spus Titov.

La finalul dezbaterilor au fost prezentate datele a două sondaje, realizate de-a lungul emisiunii. Suspendarea activității Sputnik Estonia a fost calificată drept cenzură de către 90 la sută din telespectatori intervievați telefonic și 57 la sută din cei care au votat pe Facebook.