Republica Moldova
Citiți pe site-ul Sputnik Moldova reportaje despre oameni ieșiți din tipare, istorii cutremurătoare și fenomene care au loc în societatea noastră

Acordul adițional la Protocolul de Înfrățire a Chișinăului cu Bucureștiul a fost votat

Dezbateri și neînțelegeri la ședința comună a consiliilor municipale Chișinău și București. Ce subiect i-a incitat pe unii consilieri.
Sputnik

CHIȘINĂU, 15 ian – Sputnik. Acordul de colaborare adițional la Protocolul de Înfrățire, încheiat între Primăria municipiului Chișinău și Primăria municipiului București la 4 noiembrie 1999, a fost aprobat. După lungi dezbateri și replici tăioase, acordul adițional de colaborare ale celor două orașe a primit votul a 42 de reprezentanți ai consiliului municipal Chisinău.

Ion Ceban l-a omagiat pe Mihai Eminescu împreună cu o delegație de la București - Video

După ce au fost anunțate voturile, primarul general al Chișinăului, Ion Ceban a declarat că acest document este important atât pentru municipiul Chișinău, cât și pentru București.

„Avem foarte multe lucruri de realizat în comun, iar obiectivul nostru este ca tot ceea ce este stipulat în acest acord adițional să fie implementat cât de curând posibil”, a precizat Ion Ceban.

De cealaltă parte, viceprimarul general al municipiului București Aurelian Bădulescu a catalogat semnarea acestui acord ca un moment istoric.

Ion Ceban, mesaj dur pentru cei care construiesc ilegal în Capitală

„Conform regulamentului și conduitei de onoare a Consiliului general al municipiului București să atestăm acest moment prin înmânarea de către decanul de vârstă al Consiliului general București, Consiliului Municipal Chișinău, o plachetă care să ne aducă aminte de acest moment istoric”, a declarat viceprimarul general al municipiului București Aurelian Bădulescu.

Acordul de colaborare adițional la Protocolul de Înfrățire, încheiat între Primăria municipiului Chișinău și Primăria municipiului București la 4 noiembrie 1999 este un document cu mai multe obiective în diverse domenii de cooperare, în special domeniul social, dezvoltare economică, accesarea de fonduri europene, cultură, sport, tineret, educație, protecția mediului înconjurător, transport, asistenței sociale, sănătății, urbanism și mobilității urbane, etc.