CHIȘINĂU, 12 dec – Sputnik. În ziua de 13 decembrie îl prăznuim pe Sfântul Apostol Andrei. Este cel care a propovăduit în zona Dobrogei de astăzi și a reușit să câștige respectul băștinașilor de vreme ce ziua lui de celebrare a înlocuit o importantă divinitate precreștină, personificare a lupului. Astfel a ajuns să fie considerat ocrotitorul românilor.
Sfântul Andrei: Noaptea în care fetele pot afla cine le este ursitul>>>
Sărbătoarea Sfântului Andrei păstrează numeroase urme precreștine, care în timp au devenit tradiții care se mai păstrează și astăzi. Oamenii s-au gândit că aceste tradiții deosebite și chiar mistice pe alocuri, merită să fie cunoscute și povestite urmaților.
Tradiții și obiceiuri în ajunul Sfântului Andrei
În credințele poporului nostru, în noaptea de către Sfântul Andrei, pe 12 decembrie, ies sau umblă strigoii. Aceasta este o așa-zisă noapte magică, când se recurge la diferite gesturi care au menirea de a proteja oamenii. Unul dintre acestea este ungerea cu usturoi a pragului casei, ușilor, geamurilor și tuturor locurilor pe unde spiritele rele ar putea intra în casă. Usturoi se pune chiar și la grajduri, iar în hrana animalelor se pune busuioc și câteva picături de agheasmă în apă. În popor se mai crede că dacă seara întorci toate vasele din casă cu gura în jos, spiritele rele nu vor putea intra în casă.
Există și un obicei pentru cei care vor să dezlege anumite mistere și enigme din trecut. Aceștia, potrivit tradițiilor, trebuie sa ia parte la un ritual bizar în cimitir. Într-un vas cu apă descântată aceștia vor vedea tot ce s-a petrecut.
Tot în această noapte, gospodarii obișnuiesc să pună grâu la încolțit pentru a afla cum va fi recolta de anul viitor, dar și cât de prosperă va fi casa și familia lui în anul ce vine.
Nu în ultimul rând, vremea din noaptea de Sfântul Andrei ne va spune cum va fi iarna care urmează. Daca oamenii au parte de un cer senin în aceasta noapte, iarna care va fi una blândă.
„Furatul porților”, cel mai neobișnuit obicei caracteristic acestei sărbători
În popor, noaptea de Sfântul Andrei este însoțită și de „furatul” porților din gospodăriile unde sunt fete frumoase de măritat. Dacă unii fac acest gest frumos, urmând ca în dimineața zilei următoare să returneze poarta și chiar să o instaleze înapoi, alții întrec măsura glumei şi cauzează pagube semnificative proprietarilor.
Ce riști dacă furi o poartă în noaptea de Sfântul Andrei?>>>
Scoaterea porților de Sfântul Andrei poate atrage aplicarea cel puțin a unei răspunderi civile, asta dacă se acționează într-un mod barbar.
Tradiții și obiceiuri pentru fetele nemăritate
Un alt obicei, spune că fetele care doresc să se mărite obișnuiesc să ascundă sub pernă un fir de busuioc pentru a-și visa iubitul. Tot pentru a-și afla ursitul, fetele obișnuiesc să stea goale până la brâu, între două oglinzi la miezul nopții, ținând în mașini două lumânări aprinse. În oglinda din spate se văd de obicei scene din viitorul acestora, dar și chipul celui sortit.
O altă modalitate de a afla cum arată iubitul este cea când fata ține în mână două lumânări aprinse și privește într-un pahar cu apă în care a fost pusă o verighetă sfințită pentru cununie.
Multe fete recurg la metoda „ulciorului de lut”. La miezul nopții, acestea întorc vasul cu gura în jos și pun pe fundul lui trei cărbuni încinși. Mai apoi rostesc o incantație pentru a cuceri inima iubitului cu care ajung să se mărite.
Ce spune Biserica Ortodoxă despre tradițiile și obiceiurile de Sfântul Andrei
În enumerările apostolilor, Andrei este menţionat mereu între primii patru. Tradiţia Bisericii arată că, după Înălţarea lui Hristos la cer şi după Cincizecime, apostolii au tras la sorţi şi au mers în toată lumea pentru propovăduire. Atunci, acestui Întâi chemat i-au căzut sorţii să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (adică Dobrogea noastră) şi până în Crimeea.
Sfântul Andrei a murit ca martir la 30 noiembrie, în Patras, Grecia, aflată sub conducerea Împăratului Nero sau a Împăratului Dioclețian (nu se cunoaște cu exactitate anul morții), unde a fost răstignit pe o cruce în forma literei X, cunoscută astăzi sub denumirea de „Crucea Sfântului Andrei”. Acum, Capul Sfântului Andrei se află în orașul grecesc Patras, în Catedrala San Pietro, iar părți din moaștele sale au ajuns în mai multe biserici din Europa.
Despre obiceiurile din această zi, biserica ortodoxă spune că sunt păgâne. Chiar și așa, unele fețe bisericești sunt de părere că trebuie să existe o limită. Întrun interviu pentru Sputnik Moldova, părintele Vadim Dimitrenco spune că acestea sunt niște obiceiuri care s-au păstrat din vechime, dar care nu au nimic comun cu biserica și cu învățătura creștinească.
„În viață toate trebuie făcute cu măsură. Important fetele să nu exagereze când se mai joacă cu astfel de tradiții. Dacă depășesc măsura este păcat. Biserica este contra acestor practici, însă tradiția este frumoasă”, a conchis părintele.
Ce nu trebuie să faci în nici un caz în această zi
- Ziua se serbează prin nelucrare ca să nu strice lupii vitele și pentru ca oamenii care pornesc la drum în această zi să nu fie atacați de lupi.
- În această zi oamenii nici nu rostesc cuvântul lup ca să nu se întâlnească cu el peste an.
- În această zi nu se coase ca să nu strice gândacii recolta viitoare.
- Ca să nu se fure nimic de la câmp în această zi nu se dă nimic cu împrumut și nu se scoate nimic din casă.
- Se serbează cu post negru pentru împlinirea unei dorințe cum ar fi căsătoria sau însănătoșirea.
- Copiii pun crengi de copaci roditori în apă ca să înflorească și să sorcovească cu ele de Anul Nou.
Potrivit datelor statistice oferite de Agenția Servicii Publice, în Republica Moldova sunt 72320 de bărbați care poartă numele Andrei, 9771 - Adrian, 7355-Andrian și 8954 de femei care poartă numele Andreea, iar alte 5332 au numele Adriana.