CHIȘINĂU, 16 oct – Sputnik. Deputații din coaliția majoritară Vasile Bolea, Sergiu Litvinenco și Alexandru Slusari au depus la Curtea Constituțională o sesizare prin care solicită magistraților Curții o explicație cu privire la ce fel de sistem electoral va fi aplicat în cazul unor eventuale alegeri parlamentare anticipate.
Deputații solicită Înaltei Curți interpretarea dispozițiilor art.72 alin.(3) lit.a) din Constituție în contextul modificării intempestive a jurisprudenței Curții Constituționale prin Hotărârea Curții Constituționale nr.11/2019, pe de o parte, și anularea sistemului mixt cu revenirea la sistemul proporțional în conformitate cu Legea nr.113/2019, pe de altă parte. Astfel, instanței de contencios constituțional i se solicită să răspundă la următoarea întrebare: în contextul în care Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea potrivit căreia a fost anulat sistemul electoral mixt și a fost revigorat sistemul electoral proporțional, care a intrat în vigoare la 17 august 2019 și, totodată, există Hotărârea Curții Constituționale nr.11/2019, pe baza cărui sistem electoral urmează a se desfășura alegerile parlamentare anticipate în situația în care acestea vor avea loc?
Litvinenco a explicat că această solicitare nu înseamnă că membrii coaliției de guvernare s-ar pregăti de alegeri anticipate.
”Necesitatea interpretării art.72 alin.(3) lit.a) din Constituție prin raportare la aspectele învederate nu presupune că semnatarii sesizării și partidele din care aceștia fac parte se pregătesc de alegeri parlamentare anticipate”, susține deputatul.
Potrivit parlamentarului, răspunsul la această sesizare este necesar ”pentru asigurarea previzibilității procesului electoral și a cadrului normativ aferent acestuia.
”Atât cetățenii Republicii Moldova, cât și actorii politici, organele electorale, societatea în ansamblu, trebuie să știe în baza căror reguli urmează a fi organizate alegerile anticipate în cazul în care acestea vor avea loc”, susține parlamentarul.
Cum a fost schimbat sistemul electoral în Moldova
În iulie 2017, deputații de la Chișinău au adoptat modificări la legislația electorală prin care a fost anulat sistemul electoral proporțional la alegerile parlamentare și introdus sistemul electoral mixt. Proiectul de modificare a Codului Electoral și a Legii despre statutul deputatului în Parlament a fost susținut de 74 de deputați.
Potrivit acestor modificări, alegerile Parlamentului se efectuează în baza unui sistem mixt (proporţional şi majoritar) într-o circumscripţie naţională şi în circumscripţii uninominale. În circumscripţia naţională se aleg 50 de deputaţi în baza votului reprezentării proporţionale. În circumscripţiile uninominale se aleg 51 de deputaţi în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripţie.
Acest sistem a fost aplicat la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. În baza acestui vot în Parlament au acces trei partide și un bloc electoral: PSRM (35 de mandate); PDM (30 de deputați), Partidul Șor (7 deputați) și Blocul ACUM (26 de mandate) și trei deputați independenți. Din cele 35 de mandate cu care a acces în Parlament socialiștii, 18 au fost obținute în circumscripția națională, iar 17 – în circumscripțiile uninominale; PD – 13 în circumscripția națională, iar 17 – în circumscripțiile uninominale; Blocul ACUM – 14 în circumscripția națională, iar 12 – în circumscripțiile uninominale; din cei 7 deputați din Partidul Șor, 5 au fost aleși în circumscripția națională, iar 2 – în circumscripțiile uninominale.
În vara acestui an, noua coaliție de guvernare, creată de PSRM și membrii Blocului ACUM: PAS și PPDA, a anulat sistemul electoral mixt prin revenirea la sistemul de vot proporțional.
Într-o decizie a Curții Constituționale, adoptată în aprilie 2019, Curtea a statuat că Parlamentul poate modifica sistemul electoral în intervale de timp mai mici decât o legislatură completă. Noul sistem nu poate fi implementat în cadrul alegerilor parlamentare anticipate, ci numai în cadrul unor alegeri parlamentare ordinare, cu condiția ca modificarea să aibă loc cu cel puțin un an înainte de alegeri.
Modificarea frecventă sau târzie a normelor care guvernează procesul electoral poate dezavantaja alegătorii, concurenții electorali și partidele, existând riscul încălcării dreptului la vot și a dreptului de a fi ales.