Potrivit legislației Republicii Moldova, responsabili de prevenirea vagabondajului și cerșitului în rândul copiilor sunt autoritățile din domeniul învățământului, sănătății, asistenței sociale, muncii și ordinii publice, din fiecare localitate. De exemplu, dacă minorii care cerșesc în municipiul Chișinău sunt din raionul Călărași (o situație frecvent întâlnită), atunci sarcina de a-i proteja le revine specialiștilor din această unitate teritorial-administrativă. Autoritățile municipale sunt responsabile să anunțe despre situația dificilă în care se află aceștia și să le acorde ajutorul necesar până când sunt transferați în localitățile de baștină.
”Majoritatea copiilor care practică vagabondajul și cerșitul pe teritoriul municipiului Chișinău, au domiciliul în alte raioane ale țării și sunt în vizorul autorităților tutelare locale. Fiind depistați, imediat sunt sesizate autoritățile tutelare locale conform competenței teritoriale, pentru a fi plasați într-un mediu protector sau reintegrați în familie, iar în unele cazuri copiii sunt transportați de către angajații poliţiei în localitățile de baștină”, ne-a explicat ofițerul de presă al Inspectoratului General al Poliție, Mariana Bețivu.
De ce revin în stradă mamele cu bebeluși?
Cerșetoarele cu bebeluși sau copii mici sunt adăpostite temporar în centrele maternale. Cel puțin, această posibilitate le oferă autoritățile municipale. În realitate, aceste femei refuză să rămână în adăpost și revin în stradă.
”Noi avem centrul maternal unde mamele pot lăsa copilul în grija specialiștilor si să meargă să lucreze. Însă, muncind legal, ele nu câștigă la fel de mult ca în stradă. Venitul zilnic al unei cerșetoare cu copil este de aproximativ 200 de lei, curat. Cel puțin, asta mi-a mărturisit o mamă care cerșea, originară din Călărași. Aceste femei nici măcar nu reacționează când le spunem că anunțăm poliția”, ne-a relatat Lucia Caciuc, șefă interimară a Direcției Municipale pentru Protecția Drepturilor Copilului
Cei mai mulți cerșetori sunt din sate. Este foarte ușor să observi într-o localitate rurală copii neîngrijiți, adulți cu vicii sau care duc un mod de viață iresponsabil. Și totuși, autoritățile locale nu au timp să le acorde atenție, cel puțin să se asigure că minorii au ce mânca și că viața lor nu este în pericol. Abia când se întâmplă vreo tragedie, (cum a fost cazul copilului mic care a murit înghețat într-un șanț, după ce mama beată l-a scăpat fără ca să realizeze acest lucru) tot satul își aduce aminte despre existența persoanelor în situații dificile. De obicei, scuza lucrătorilor sociali în astfel de circumstanțe este că acestea nu au viză de reședință în localitate, că nu au acte de identitate și că nu s-au adresat după ajutor.
Cum trebuie să acționeze autoritățile tutelare locale?
Așadar, când trebuie să acționeze autoritățile tutelare: abia după ce copilul ajunge în stradă? Ar fi bine dacă ar reacționa cel puțin în asemenea situație! Potrivit legii, responsabilii trebuie să întreprindă măsuri imediat ce observă că minorii nu sunt alimentați și îmbrăcați adecvat, sunt neîngrijiți, nu se afla la evidența medicilor, nu frecventează școala sau grădinița, rămân acasă fără supravegherea adulților sau trăiesc în condiții care le pun în pericol sănătatea și viața.
”Potrivit Legii nr. 140 - Protecția copiilor aflați în situații de risc, autoritățile tutelare locale trebuie să identifice acești copii, să-i ia din familie, dacă există pericol iminent pentru viața sau sănătatea lor. De asemenea, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 270 cu privire la aprobarea Instrucțiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistența şi monitorizarea copiilor victime şi potențiale victime ale violenței, neglijării și exploatării, responsabil de identificarea și asigurarea protecției copiilor în situații de risc este specialistul în domeniul protecției drepturilor copilului din cadrul primăriei, iar în lipsa acestuia - asistentul social comunitar”, ne-a comunicat ofițerul de presă al Inspectoratului General al Poliție, Mariana Bețivu.
Ce măsuri trebuie să întreprindă administrația publică locală?
Așadar, combaterea cerșetoriei în rândul copiilor este o responsabilitate comună a tuturor angajaților din domeniile asistenței sociale, educației, ocrotirii sănătății și organelor de drept, administrației publice la nivel local și central. În realitate ce se întâmplă? Aceasta sarcină grea este lăsată pe umerii lucrătorului social și polițistului. Iată ce prevede mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, asistența și monitorizarea copiilor în situații de risc, aprobat de Guvern: ”Angajații instituțiilor din domeniul sănătății, educației, cultural sunt obligate să anunțe autoritățile tutelare despre copiii neglijați și exploatați, să se implice în evaluarea situației copilului și în implementarea planului individualizat de asistență. De asemenea, autoritățile administrației publice locale trebuie să elaboreze programe de susținere a persoanelor fără surse de existență, inclusiv a cerșetorilor, în funcție de posibilitățile lor financiare”.
Soarta copilului cerșetor, după ce este descoperit de poliție?
Deci, ce se întâmplă? După ce copilul implicat în cerșetorie este identificat, soarta lui nu se schimbă, în multe cazuri. Dacă este de vârstă preșcolară, mama sau vreo rudă îl aduce repetat în stradă. Dacă este mai mare, fuge din centrul de plasament și se apucă din nou de cerșit. Ce concluzii putem să formulăm, în această situație? Nu există o comunicare și cooperare eficientă între angajații instituțiilor publice din localitate și autoritățile tutelare. De asemenea, nici autoritățile publice locale, cu mici excepții, nu creează condiții pentru protecția și reabilitarea acestor copii. În majoritatea raioanelor nu există centre de plasament pentru copiii aflați în situații de risc, inclusiv cei implicați în cerșetorie.
”În primul rând, nu există statistici oficiale despre familiile aflate în situații dificile. Este inadmisibil să fii asistent social și să nu cunoști câți oameni din comunitate trăiesc în sărăcie lucie. O altă problemă este lipsa serviciilor comunitare în localitățile rurale, unde copiii să fie îngrijiți pe timp de zi, să fie reeducați, să însușească abilități sociale. Avem mulți copii care nu știu cum să folosească baia”, ne-a povestit Marcela Dița, lector la catedra Asistență Socială și Psihologică din cadrul Universității ”Ion Creangă”.
Ce fac autoritățile publice locale, pentru a preveni cerșetoria printre copii?
Prin urmare, avem legi care stipulează negru pe alb ce trebuie să facă autoritățile publice locale și angajații instituțiilor publice din fiecare localitate pentru a combate vagabondajul și cerșetoria în rândul minorilor. Cu toate acestea, periodic, poliția depistează pe străzi aceleași femei cu prunci în brațe și însoțite de copiii mici sau minori, care fug repetat din localitățile de baștină și practică cerșitul în Capitală. Întrebarea este ce fac autoritățile publice locale: nu încurajează deschiderea locurilor noi de muncă, unde ar putea lucra persoanele din familii social vulnerabile, nu desfășoară activități pentru reintegrarea socială a copiilor și mamelor din familii social vulnerabile, iar pe părinții neglijenți nu-i pun să muncească în folosul comunității, chiar dacă măsura este prevăzută de lege. Singura activitate vizibilă este distribuirea ajutoarelor sociale oferite de stat!
Lucia Caciuc: ”Legea trebuie să fie dură cu aceste mame”
Evident, există și lacune în legislație care împiedică responsabilii de prevenirea cerșetoriei în rândul minorilor să acționeze prompt. De exemplu, o fotografie în care apare o cerșetoare cu un prunc în brațe nu este o dovadă că aceasta practică cerșetoria. De asemenea, poliția nu poate acționa în acest caz dacă femeia afirmă că doar s-a așezat să se odihnească sau că așteaptă transportul public, iar copilul este îngrijit. Tocmai din acest motiv, puțini oameni anunță poliția atunci când văd minori cerșind. Pe parcursul anului 2018, doar 21 de sesizări au fost făcute la serviciul 112.
”Legea trebuie să fie dură cu aceste mame. În prezent ele au de ales: fie achită amenda, fie muncesc în folosul comunității. Așa cum amenda e mică, aleg această opțiune. Dacă copilul este îngrijit, nu avem dreptul să-l luăm din brațele mamei și să-l ducem în centru de plasament. Mama face declarație pe propria răspundere, unde menționează că nu va mai cerși. Însă, peste puțin timp, revine în stradă”, a precizat Lucia Caciuc, șefă- interimară a Direcției Municipale pentru Protecția Drepturilor Copilului.
Logica judecătorilor: ”Mai bine lângă o mamă iresponsabilă, decât într-un centru de plasament”
Un alt obstacol în domeniul protecției copiilor implicați în cerșetorie apare în instanță, când este disputată decăderea din drepturile părintești a părinților iresponsabili. Chiar dacă autoritățile tutelare demonstrează că minorul este neglijat și viața lui este în pericol, acesta este lăsat în continuare cu mama biologică. Judecătorii acționează după principiul: mai bine cu o mamă iresponsabilă decât într-un centru de plasament! Ironia sorții este că atunci când copilul este rănit sau moare, din cauza iresponsabilității părinților, nu răspunde judecătorul care a ignorat avertismentele și dovezile autorităților tutelare. Societatea condamnă asistentul social și polițistul.
Cum este prevenită cerșetoria în rândul copiilor în Statele Unite?
Cum sunt gestionate asemenea cazuri în Statele Unite ale Americii, țara unde legile democrației funcționează eficient, sau, în orice caz, mai bine decât în Republica Moldova? Copii cerșind împreună cu mame nu vom vedea pe străzile orașelor americane. De ce? Pentru că minorii sunt luați imediat de specialiștii din domeniul protecției drepturilor copiilor, iar părinții sunt decăzuți din drepturi părintești, dacă nu-și schimbă modul de viață.
”În SUA, implicarea copiilor în cerșetorie este pedepsită penal. Reprezentanții Direcției pentru Protecția Drepturilor Copiilor iau imediat copilul din stradă și demarează o anchetă. Copilul este plasat temporar în centru de plasament, iar autoritățile îi caută rudele. Dacă există, acestea verifică dacă duc o viață morală, fără vicii și nu au încălcat niciodată legea. Între timp, mama este trimisă la cursuri de reabilitare sau la tratament, dacă administrează droguri sau alcool. Mama nu-și va vedea copilul, dacă refuză tratamentul. Dacă însă acceptă tratamentul, are dreptul să-și vadă copilul, dar nu-l poate lua până când autoritățile stabilesc că are capacitatea să-l îngrijească. Abia după tratament și cursurile de reabilitare copilul revine în familie. Însă acesta va fi monitorizat în continuare de autoritățile tutelare. Dacă însă părintele nu-și schimbă comportamentul, atunci este decăzut din drepturi părintești, iar copilul este pregătit pentru adopție”, a relatat avocata Violeta Gașițoi, stabilită cu traiul în SUA.
De ce în Republică Moldova nu este aplicată măsura respectivă? Cu certitudine, aceasta le-ar permite autorităților din domeniul protecției drepturilor copilului să protejeze sănătatea și viața copiilor aflați în situații de risc. Evident, în asemenea condiții, fiecare autoritate publică locală ar trebuie să înființeze câte un centru de plasament, unde acești copii să primească îngrijirile necesare, să angajeze specialiști care să-i reabiliteze psihologic și să le cultive deprinderi de viață. la ce bun astfel de investiții, care nu aduc voturi? Iată, mai bine fac un drum, mai dau de pomană și și-au asigurat voturile. Adevărul este că pomenile nu-i salvează pe acești minori. Din păcate, mulți dintre ei, devin criminali și violatori încă în adolescență. Dar cui îi pasă? Mai bine îi izolăm în închisori decât să-i reeducăm!
Sancțiuni contravenționale pentru autoritățile iresponsabile
Cu mult efort, specialiștii din domeniul protecției drepturilor copiilor reușesc să convingă legislatorii să modifice legile în favoarea minorilor aflați în situații dificile. De exemplu, anul trecut, în Codul Contravențional a fost introdus un nou articol care prevede sancționarea persoanelor responsabile de identificarea și protecția copiilor în situații de risc, care nu-și fac bine treaba.
”În baza Articolului 65 din Codul Contravențional, au fost întocmite și expediate, până în acest moment, două procese verbale”, a precizat Mariana Bețivu.
Să sperăm că aceste sancțiuni îi vor responsabiliza, cât de cât, pe toți cei care au datoria să protejeze copiii de neglijența și iresponsabilitatea părinților. Potrivit Inspectoratului General al Poliției, 31 de copii au fost implicați în cerșetorie pe parcursul anului 2018.